Un alt comisar şef ar putea (re)veni pe unul dintre cele două scaune de adjuncţi ale Inspectoratului de Poliţie Judeţean Arad (IPJ). Este vorba despre comisarul şef Manciu Stelian Gherasim, care, la începutul anului 2011, a fost retrogradat din funcţie printr-un ordin al ministrului de interne, la acea vreme Traian Igaş, în urma unui controlul efectuat de Corpul de Control al Ministrului de Interne la IPJ Arad. Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a dispus eliberarea din funcţie şi sancţionarea comisarului şef Manciu în urma aşa ziselor nereguli descoperite în „bucătăria internă” a IPJ Arad de Corpul de Control.
Fostul adjunct al IPJ Arad a contestat în instanţă şi decizia ministrului de interne şi cea a IGPR, iar după mai bine de patru ani de zile s-a ajuns şi la o concluzie. Aceasta a fost dată de Curtea de Apel în 10 noiembrie. Judecătorii de aici au decis anularea dispoziţiilor IGPR. În ceea ce priveşte ordinul ministrului prin care comisarul şef era retrogradat din funcţie, acesta a fost atacat la Înalta Curte de Casaţie şi a fost respins pentru că, potrivit ÎCCJ, acţiunea a fost introdusă prea târziu. Însă Curtea Constituţională „a venit în ajutorul” poliţiştilor care, în acea perioadă, erau daţi afară cu duiumul din poliţie.
Cei nouă judecători de la Curtea Constituţională au decis că acel ordin al ministrului prin care se pot demite sau retrograda ofițeri și subofițeri din funcții este neconstituțional, deoarece nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Ce înseamnă toate aceste decizii? Ei bine, logic ar fi ca fostul adjunct al IPJ Arad să revină pe funcţie, din moment ce dispoziţiile care au condus la demiterea sa au fost anulate, iar hotărârea Curţii de Apel Timişoara este irevocabilă. Putem însă da exemplul unui poliţist arădean, achitat pentru luare de mită, pe motivul că fapta nu există, care nu a fost repus pe funcţie. Vorbim despre agentul de poliţie Sorin Hăbălău din cadrul Poliţiei Rutiere Arad. Agentului i-a fost retrasă calitatea de poliţist judiciar în momentul în care a început cercetarea penală împotriva sa. După ce a fost achitat de Curtea de Apel Timişoara şi apoi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, logica dicta ca Hăbălău să (re)primească calitatea de poliţist judiciar (această calitate îi conferea dreptul de a constata infracţiuni), însă acest lucru nu s-a întâmplat deoarece Ministerul Public, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (instituţia abilitată să-i ofere calitatea de poliţist judiciar) a refuzat.
Astfel, poliţistul s-a adresat Tribunalului Arad ca reclamant, pârâtul fiind Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atacând decizia instituţiei de a-i refuza calitatea de poliţist judiciar. Instanţa arădeană a respins acţiunea poliţistului, acesta adresându-se Curţii de Apel Timişoara. Aici judecătorii au casat decizia Tribunalului Arad şi au trimis-o spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Ajunsă înapoi la Arad, la acelaşi judecător, acţiunea în contecios administrativ a lui Hăbălău a fost admisă la sfârşitul lunii octombrie a acestui an. Astfel, Tribunalul Arad a decis: „Obligă pârâtul să avizeze favorabil propunerea de numire în structurile poliţiei judiciare a reclamantului”. Bineînţeles, pârâtul are drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, acesta urmând să se judece zilele acestea.
Citiți principiile noastre de moderare aici!