ARAD. Judeţul stă pe un butoi de pulbere care ar putea exploda în orice moment. Până acum exploatarea gazelor de şist părea un subiect de viitor îndepărtat, o posibilă investiţie în găsirea acestor resurse urmând să fie pusă în aplicare peste câţiva zeci de ani buni. Acum totul începe să prindă contur. Neliniştea i-a cuprins pe arădenii din mai multe comune (localităţi ce se află pe traseul propus pentru exploatare) când au primit înştiinţări cum că vor începe prospecţiile privind depistarea acestor gaze.
Dacă curticenii sunt cei care au făcut deja şi un protest împotriva acestor gaze de şist, acum se pare că mai multe localităţi au intrat în panică. Potrivit datelor furnizate de Dimitrie Muscă, cel care deţine peste 7.000 hectare teren agricol, exploatările nu vor afecta doar Curticiul sau doar pământurile sale. „În total, este vorba despre 55 de mii de hectare de teren arabil, suprafaţă pe care se vor instala sute de sonde. Problema cea mai mare o reprezintă, însă, combinaţia de substanţe pe care o vor utiliza pentru dinamitarea rocilor şi eliberarea gazelor, substanţe care sunt cancerigene, provoacă dereglări hormonale şi, într-un procent foarte mare, 70%, afectează simţurile”, a spus Muscă.
[poll id=”48″]
Confedaraţía Patronatelor din România – Filiala Arad a organizat ieri o conferinţă de presă în care şi-a prezentat tranşant punctul de vedere privind exploatarea gazelor de şist din judeţ. „Patronatul vine în sprijinul membrilor săi care sunt afectaţi de această exploatare. Vom iniţia demersuri la nivel central în sprijinul oamenilor care se împotrivesc acestor proceduri şi dacă nu vom reuşi să obţinem vreun răspuns vom merge chiar până la a cere demisia ministrului Mediului”, a spus Marin Crişan, preşedintele Patronatului Arad.
Fără aviz, doar cu înştiinţare
Exploatarea gazelor de şist, modul în care aceasta va funcţiona în judeţ şi ce repercusiuni vor fi, au fost prezentate de Dimitrie Muscă, directorului unuia dintre cele mai mari combinate agro-indutriale. „Trebuie să înţelegem că nu e vorba de mine, de terenurile pe care eu le deţin sau doar de Curtici. E vorba de întreg judeţul! Sunt 55 mii hectare de teren din zona cea mai bună din punct de vedere agricol care vor fi distruse. Din păcate, dacă la început ni s-a solicitat un aviz pentru lucrările de prospectare seismică, adică de găsire a acestui tip de gaze, acum am primit doar o înştiinţare. Practic, firma care va face aceste prospectări va intra la noi pe terenuri, fie că ne convine, fie că nu”, a spus Muscă. Acesta a mai precizat că în fapt problemele cele mai grave vor apărea în momentul în care pe lângă cele câteva sute de sonde care vor împânzi judeţul se vor forma şi bazinele cu apă, săruri şi zeci de substanţe chimice pentru a ajuta la dinamitarea rocilor.
„Lista substanţelor care vor intra în pământ este foarte lungă, dar analiza lor este una teribilă. Pot cauza în proporţii de: 23% cancer, 35% dereglări hormonale, 70% pierdere sau diminuare a simţurilor. Odată ajunse în pământ, potrivit documentelor care explică procedura de exploatare, într-un interval de 3 ani se vor infiltra în pânza freatică, afectând astfel apa arădenilor”, a mai spus Muscă.
UPDATE
Revoltă şi la Primărie
Poziţia lui Muscă este susţinută şi de către ceilalţi curticeni, chiar şi de către primarul Nicolae Aaniţei. „Am primit o înştiinţare că vor începe exploatarea, după ce în prima fază mi-au cerut un aviz şi am refuzat să îl dau. În prima fază începem o campanie de strângere de semnături în oraş, iar mai apoi, dacă nici aşa nu vom reuşi să îi oprim, trecem la referendum. Oamenii mi-au spus că sunt dispuşi ca atunci când firma va dori să înceapă lucrările să îi blocheze cu maşinile agricole şi utilajele din dotare”, ne-a declarat telefonic Aaniţei.
Fără panică la Iratoşu
O situaţie ceva mai calmă este la Iratoşu, primarul Papp Attila, declarându-ne că: „În această primă fază nu este vorba de nicio explozie. Este drept că vor fi pagube, se va intra pe terenurile oamenilor şi se vor distruge culturi. Totul depinde de oameni, dacă aceştia vor cădea la înţelegere şi îşi vor da acceptul pentru aceste prognoze. Nu ne afectează cu nimic să ştim şi noi ce resurse avem în subteran. Când se va discuta despre începerea exploatărilor, atunci vom avea alte discuţii”.
Se infestează apa?
Şi totuşi exploatările gazelor de şist îi vor afecta sau nu la modul concret pe arădeni? Pe de o parte este vorba despre furnizarea de hrană pentru arădeni, iar pe de altă parte se pune problema apei potabile. Primarul comunei Livada, Militon Şerb, pe raza căruia se află puţurile ce alimentează şi municipiu, a punctat că: „În acest moment am respins solicitarea firmei de a intra în comună. Urmează ca în zilele următoare să mă întâlnesc cu reprezentanţii Uzinei de Apă 2 pentru a analiza modul în care va fi afectată apa. Nu ne putem permite să infestăm apa arădenilor! La final de lună, în cadrul şedinţei de Consiliu Local, voi prezenta toate documentele şi le voi cere votul. Desigur, noi putem decide doar asupra accesului pe drumurile publice, nu putem hotărî în locul localnicilor”.
Când şi cum vor începe prospectările subteranului din Arad şi dacă se va lăsa cu revolte şi proteste, încă nu se poate ştii. În mod cert arădenii din zonele afectate au susţinut că nu sunt dispuşi să rămână indiferenţi.
Prefectura şi memoriul
Dimitrie Muscă a susţinut că s-a adresat atât ministrului Agriculturii, cât şi primului-ministru şi prefectului, însă solicitările sale au rămas fără răspuns. Lucian Cosma, purtător de cuvânt în cadrul Prefecturii Arad, a declarat: „Memoriul a ajuns la Prefectură, iar noi l-am transmis mai departe Secretariatului General al Guvernului. Întrucât avizele nu au fost date de autorităţile locale, ci de cele centrale, doar ei se pot pronunţa asupra lor”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!