Am 31-32 de ani de antrenorat la fete şi vreo 35 în total, că am antrenat şi băieţi, dar pot să spun că a fost cel mai cumplit sezon din cariera mea. Fetele nu sunt plătite din luna februarie, când am câştigat Liga Europei Centrale, iar de atunci a fost foarte greu să lucrăm. Fetele au venit la antrenamente când au vrut, au lucrat ce au vrut, iar eu nu puteam face mare lucru. Contractele stipulau clar că puteau pleca, iar atunci, ca să continuăm monolitul jucătoare-antrenor, am făcut un compromis. Le-am lăsat să facă ce vor ele, ne-am mai sfătuit. Cele cinci americance din echipă au făcut nucleul lor şi au făcut-o pe antrenoarele, mi-am dat acceptul, trebuia să terminăm sezonul , povesteşte Dan Moraru.
Tehnicianul formaţiei Univ Goldiş ICIM vorbeşte şi despre ultimele două partide din finală. Meciul patru din finală, de la noi de acasă, l-am pierdut pe ideile lor de apărare. Înainte de meciul cinci am încercat să le conving să revenim la apărarea noastră, nu au vrut, iar aseară s-a văzut: CSM Târgovişte ne-a condus cu 18-0. Deja eram la al doilea time-out, în primele cinci minute din meci, când le-am spus: gata, ajunge, de-acum ne apărăm cum am zis eu! Şi aşa am reuşit să câştigăm. Dar, dincolo de toate problemele, jos pălăria pentru felul în care au luptat şi au demonstrat ce aveau de demonstrat. Mă bucur că am avut şi eu răbdarea să las după ele, deşi nu se face aşa ceva. Acum 20 de ani, muream cu ele de gât, nu aş fi permis aşa ceva, dar acum, am zis să facem un compromis. Pentru noi, la ce situaţie financiară avem şi ce greutăţi sunt, şi locul doi era fantastic
Dan Moraru a dezvăluit şi cuantumul datoriilor existente în prezent la echipă. Ca să ajungem la zero, am avea nevoie acum de 500.000 de lei. Bugetul pe întregul sezon a fost de 1,2-1,3 milioane de lei, faţă de exemplu de cel al CSM Târgovişte, care am înţeles că a fost de vreo 6 milioane de lei. Acum, nu ne rămâne decât să sperăm că se vor găsi resurse financiare să plătim datoriile către fete, chiar dacă le vom trimite banii acasă în următoarele săptămâni. La anul, vom vedea ce va fi. Ceva promisiuni avem, aşteptăm 1-2 sponsori, un sprijin de la Primărie pe proiecte, ne trebuie oxigen. Poate vom avea o echipă mai slabă, dar important este ca acum să reuşim să plătim restanţele. Cât despre mine, mă tentează să mă las. Dacă vom găsi pe cineva să vină antrenor, voi rămâne pe lângă echipă şi eu, dacă nu…. voi continua, ce să fac? , a încheiat antrenorul formaţiei Univ Goldiş ICIM Arad.
Citiți principiile noastre de moderare aici!