Peste jumătate dintre fumătorii minori au acces la țigările din magazin, iar 20% fumează zilnic. Consumul de alcool este practicat de 60% dintre elevi. Biserica nu este frecventată de peste jumătate dintre elevi. Majoritatea elevilor nu folosesc casca la mersul pe bicicletă. Mai puţin de 25% dintre elevi declară că leagă întotdeauna centura de siguranță când sunt în mașină. Aproape jumătate recunosc că au fost transportați de șoferi care au consumat alcool. Au urmat diete 48,3%. S-au gândit la sinucidere 15% dintre ei. Activitatea retribuită nu este un obicei pentru 80% dintre elevi, neexistând preocuparea adulților de a responsabiliza copilul.
Acestea sunt rezultatele triste, dacă nu chiar grave, ale unui studiu realizat de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Arad, pe un eşantion de 600 elevi – 300 de gimnaziu şi 300 de liceu. „Procentele sunt foarte mari, dar nu le putem generaliza. Rezultatele sunt specifice pentru grupul chestionat în cadrul studiului. Aceste rezultate vor fi prelucrate cu medicii şi asistenţii medicali din şcoli, pe fiecare temă în parte” – spune dr. Loredana Ungureanu, purtător de cuvânt al DSP Arad.
Obiectul studiului realizat de DSP Arad l-a constituit „supravegherea comportamentului la risc al tinerilor” şi a vizat următoarele aspecte: siguranța personală, consumul de alcool și droguri, comportamentul sexual, comportamentul alimentar, activitatea fizică și sportul, violența, tentativele de suicid, problemele de sănătate.
Autorii studiului susţin că, deşi par alarmante, rezultatele nu evidenţiază probleme cronice în rândul elevilor, ci doar „situaţii experimentale”. De pildă, cei 60% dintre elevi care au declarată că sunt consumatori de alcool nu ar fi consumatori cronici; ei doar au recunoscut că au consumat alcool în ultima săptămână/lună. Potrivit reprezentanţilor DSP Arad, după diseminarea rezultatelor studiului, ar urma să fie identificaţi consumatorii cronici şi să se intervină în cazul fiecăruia.
„Prin medicii şi asistentele medicale din reţeaua de medicină şcolară, noi încercăm să intervenim pentru reducerea sau prevenirea unor asemenea situaţii, prin orele de educaţie pentru sănătate susţinute în faţa elevilor. Dacă în municipiu reuşim să facem acest lucru, în mediul rural este o problemă: nu avem cabinete de medicină şcolară şi doar profesorii diriginţi ar putea să susţină acele ore de educaţie pentru sănătate. Dar educaţia pentru sănătate se poate face şi în familie, şi la şcoală, şi la biserică, şi în societate” – punctează dr. Loredana Ungureanu. Important e doar să fie oameni capabili să educe în direcţia corectă. Şi poate că e la fel de important ca în mediul de viaţă al copiilor şi tinerilor să existe modele pozitive pe care aceştia să le urmeze.
Citiți principiile noastre de moderare aici!