ARAD. Peste o mie de oameni la Ştrandul Neptun, pe timp de seară. Nu a fost vorba de decizia administraţiei ştrandului de a deschide baza de agrement pe timp de noapte, aşa cum se practică în unele aqua-parcuri din occident, ci de un eveniment organizat de Primăria Arad şi dedicat aproape în întregime primarului şi viziunii acestuia despre municipiu până în anul 2027.
Cei prezenţi aici au avut ocazia, dincolo de prezentările (în număr de trei) care au durat aproape două ore, să admire ştrandul, luminile şi aranjamentele (funcţionale la ştrand pe timpul evenimentului) şi nu au putut spera decât că cei care administrează baza se vor trezi şi vor vedea că un ştrand nocturn sau organizarea unor evenimente nocturne aici ar putea aduce bani frumoşi celor care o deţin în proprietate.
Revenind la eveniment, eleganţa acestuia a fost umbrită doar de faptul că, fiind un eveniment al Municipalităţii, te-ai fi aşteptat ca la acesta să fie invitaţi şi să onoreze cu prezenţa şi reprezentanţi ai altor instituţii ale statului, chiar dacă aceştia sunt lideri USL la nivel local. Nu a fost să fie aşa. Din informaţiile pe care le deţinem, cei amintiţi de noi nu au fost invitaţi. Şi, probabil, nici nu ar fi onorat evenimentul.
Ce au putut afla cei care au fost prezenţi la evenimentul de miercuri seara din zona bazinelor, la Ştrandul Neptun? Cele trei şanse de dezvoltare ale Aradului pe termen lung, sau mai exact o viziune a primarului care cuprinde polul economic împreună cu Timișoara, reconversia Cetății Aradului și transformarea Mureșului în râu navigabil.
Prima perspectivă
„Arad-perspective”, căci aşa a fost intitulată prezentarea făcută în faţa directorilor de instituții, oamenilor de afaceri, primarilor, parlamentarilor, profesorilor, medicilor, membrilor board-ului orașului, angajaţilor Primăriei Arad şi membrilor PDL din cartiere, a debutat cu proiecţia filmului „Arad – cetate europeană a diversităţii culturale”, prezentat, în primăvara acestui an, la Bruxelles, în Parlamentul European. A urmat detalierea făcută de primar cu privire la şansele Aradului de a creşte alături de Timişoara. Falcă a prezentat atu-urile pe care le au orașele Arad şi Timişoara, care ar putea crea un pol de dezvoltare economică important, al doilea ca mărime după Bucureşti. „Şi Aradul şi Timişoara au multe firme de logistică, au infrastructura necesară marilor investiţii. Timişoara nu mai are prea multe terenuri disponibile pentru investitori, în timp ce Aradul stă mai bine la acest capitol. Dată fiind situaţia şomajului scăzut în ambele oraşe, şi Aradul, şi Timişoara trebuie să se gândească de unde pot atrage forţă de muncă. În concluzie, Timişoara este o resursă pentru Arad, iar Aradul este o resursă pentru Timişoara. Cu excepţia fotbalului…”, a spus, de pildă, Gheorghe Falcă.
A urmat apoi prezentarea oportunităţilor de dezvoltare a Cetăţii Aradului, făcută de arhitecţii Lucia Chişbora şi Giampierro Pascucci. Cei doi arhitecţi au insistat pe faptul că toate studiile care se realizează în prezent pe tema cetăţii vor naşte, cu siguranţă, „o poveste interesantă despre Cetate”.
Arădenii au putut afla că arhitecţii au propus două axe principale pentru cetate: una culturală (amenajarea de campusuri universitare, muzee) şi una economico-financiară (crearea de spaţii de expoziţii, de alimentaţie publică), dar şi faptul că s-a propus înființarea unui centru de excelenţă aici, care ar putea să facă legătura între Primăria municipiului și universităţi, pe de o parte, şi investitori din Europa, pe de altă parte.
S-a propus şi amenajarea de hoteluri, restaurante, a unui club sportiv nautic, organizarea de mari evenimente naţionale şi internaţionale, teatre în aer liber, librării multimedia, centre turistice, iar între bastioanele Cetăţii şi Mureş s-a propus amenajarea un spaţiu public verde.
Arhitecţii au mai prevăzut construcţia a două poduri peste râul Mureş, în zona Cetăţii, dar şi a două noduri rutiere, care să asigure accesul autovehiculelor în Cetate, precum şi un nod de legătură pe Mureş. Primarul a precizat, în cadrul prezentării, că nu exclude posibilitatea de a organiza un referendum privind reconversia Cetății Aradului.
Mureşul, navigabil
Ultima prezentare a serii de miercuri de la ştrand i-a aparţinut tot primarului şi a vizat soluţiile pentru transformarea Mureşului în râu navigabil. O primă soluţie ar fi dragarea râului şi reabilitarea digurilor (proiect, însă, ce nu poate fi pus în aplicare de municipalitate, spune edilul, deoarece aceste zone aparţin Regiei Autonome „Apele Române”).
A doua soluţie ar fi amenajarea unui nod hidrografic în zona Micălaca-Billa-Maranata. În urma acestui proiect, râul Mureş ar putea deveni navigabil, de la Conop până la Nădlac, cu două ecluze. Falcă le-a indicat celor peste 1.000 de persoane prezente la evenimentul gândit de edil, că studiul de prefezabilitate privind Mureşul navigabil menționează amenajarea unei zone comerciale de transport pe Mureş, cu zece staţii. O altă oportunitate menționată în studiu este distribuirea apei pentru agricultură prin canalele laterale. În fapt, agricultura a fost un alt punct atins de edil la momentul discuţiei despre polii de dezvoltare, când Falcă a amintit că Aradul este un judeţ agricol, fapt pe care trebuie insistat chiar şi atunci când vine vorba de conturarea polului alături de Timiş.
Evenimentul de miercuri seara s-a încheiat cu o recepţie oferită de primarul Gheorghe Falcă.
Tot pentru capitală?
Primarul Gheorghe Falcă le-a spus celor prezenţi că evenimentul de miercuri face parte din acţiunile de promovare a Aradului în competiţia pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021.
adriana.barbu@informmedia.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!