ARAD. Sunt oameni a căror viaţă înseamnă mult mai mult decât suma orelor trăite, oameni care creează, inventează şi fac să preformeze structuri complexe interdisciplinare. Un astfel de om a fost Liviu Rusu. Numele lui rămane legat indisolubil de instituţia numită Siguranţa Alimentelor, instituţie nou aparută în România anului 2005, dar care s-a aliniat perfect la instituţia europeană similară, chiar înainte ca România să adere la Uninunea Europeană.
Deşi de formaţie medic, a reuşit în mod surprinzător să performeze ca organizator, ca formator de structuri noi, ca manager. În mod surprinzător doar pentru cei care nu l-au cunoscut şi nu i-au cunoscut activitatea. A început ca medic la spitalul Municipal Urziceni, dar la scurt timp după ce ajuns la Institutul I.C. Parhon Bucureşti ca medic specialist endocrinolog, excelentele abilităţi în comunicare şi cunoştinţele remarcabile în domeniul sănătăţii publice l-au propulsat ca inspector de specialitate în Ministerul Sănătăţii, apoi ca expert guvernamental, şi, după o scurtă trecere prin funcţia de consilier al ministrului, a ajuns secretar general la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap şi consilier al Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări.
Remarcabilele calităţi de organizator şi le-a perfecţionat de-a lungul anilor prin organizarea a numeroase seminarii, spectacole de binefacere, expoziţii, dar mai ales prin organizarea cursului de Management General pentru Administraţia Publică Centrală.
Adevarata măsură a capacităţii organizatorice şi a viziunii inovative o reprezintă Siguranţa Alimentelor, instituţie aflată în Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. A creat cadrul instituţional, legal şi a catalizat specialişti din toate domeniile conexe siguranţei alimentelor: zootehnie, agronomie, industrie alimentară, medicină veterinară şi medicină umană, asigurând siguranţa alimentelor de la fermă la furculită.
Într-o societate în care siguranţa alimentară a devenit la fel de importantă ca şi securitatea alimentară, avem datoria să continuăm pe drumul atât de clar conturat de dr. Liviu Rusu.
Liviu Rusu a fost de excepţie ca om, ca prieten, ca şi coleg.
Toţi cei care i-au fost prieteni, colegi şi subalterni răman cu un gol uriaş şi regretă plecarea sa prematură dintre noi.
Citiți principiile noastre de moderare aici!