ARAD. În acest comunicat se arată:„Am luat cunoștință cu îngrijorare despre noul proiect de lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaților privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască legea nr. 35/1994. Îngrijorarea noastră nu privește aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creșterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărților de beletristică, proiectul prevede o creștere de la 2% din prețul de vânzare al cărților la o valoare forfetară de 1 leu.
Practic, dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este acum de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va crește de cinci ori. Pentru un preț mediu al cărților editate azi în România – de 20 lei –, creșterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru țigări și băuturi alcoolice, și un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL. Estimăm că toate acestea cumulate vor duce la creșteri medii de prețuri de cca 7-8% față de cele actuale.
Criza economică a redus drastic, cu 30-40%, piața de carte autohtonă. Consumul de carte „per capita” în România e printre cele mai scăzute, iar bibliotecile, inclusiv cele școlare – cu puține excepții – au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achiziții. Creșterea unei taxe, și așa unice în UE, nu va face decât să reducă și mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatură.
Chiar și pentru o cotă de TVA redusă (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purtătoare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare decât nivelul mediu european. Menționăm că în multe țări preocupate de accesul cetățenilor lor la cultură, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3-6%).
Nu știm în ce măsură creșterea taxei pentru cărțile de literatură va sluji uniunilor de creatori, întrucât proiectul de lege nu reglementează modul de utilizare a sumelor colectate. Știm însă că primii afectați de scumpire vor fi elevii, studenții și toți iubitorii de beletristică, în general. Inevitabil, cererea de carte va scădea odată cu suprataxarea, iar accesul la informație și cultură – în măsura în care este un drept constituțional – va fi și mai restricționat. Solicităm, prin urmare, ca legiuitorul să reanalizeze implicațiile unei asemenea legi și să-și asume consecințele sociale pe care ea le generează, în cazul în care nivelul de taxare al cărților va rămâne cel prevăzut de actualul proiect”.
Și Federația Editorilor
„Federaţia Editorilor din România, cea mai importantă entitate patronală din mediul editorial românesc, atrage atenţia asupra unui proiect de lege aflat în faza finală de aprobare şi care presupune creşterea preţului tuturor cărţilor de beletristică în beneficiul exclusiv al Uniunii Scriitorilor din România (USR)”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.
Publicul cu venituri medii şi reduse şi părinţii cu copii şcolarizaţi vor fi principalii afectaţi de această taxă care, potrivit estimărilor, va duce la creşterea în medie a preţului cărţilor cu 7% – 10%. Un timbru de acest fel este singular în rândul statelor membre UE, potrivit informaţiilor furnizate de Federaţia Europeană a Editorilor (FEP), dar şi în rândul membrilor Asociaţiei Internaţionale a Editorilor (IPA).
Potrivit comunicatului citat, propunerea a „beneficiat” de un traseu parlamentar extrem de scurt şi a ajuns aproape de votul final la Camera Deputaţilor fără nicio consultare publică la care să fie chemate părţile interesate. “Proiectul de lege 583/ 2014, care instituie un timbru literar de 1 leu aplicat pe cărţile de ficţiune (inclusiv eseuri, critică literară sau culegeri de texte în scop didactic) care să se facă venit direct la bugetul organizaţiilor de creatori cu statut de utilitate publică, a trecut de Senat prin adoptare tacită la sfârşitul anului trecut şi, în nici două săptămâni de activitate parlamentară din 2015, a parcurs în viteză traseul din Camera Deputaţilor, aflându-se în prezent în faza votului final din Comisia de Cultură, după care urmează votul în plen”, se mai arată în comunicatul citat.
De la Nemira
Potrivit editurii Nemira, proiectul de lege nu menţionează modul în care pot fi folosite sumele colectate de organisme precum Uniunea Scriitorilor din România, lucru sesizat şi în Avizul Comisiei legislative din Senatul României.
„Nu trebuie să existe un conflict între producătorii şi consumatorii de literatură, nici între ei şi editori, însă este evident că suprataxarea editurilor şi, implicit, a cititorilor, nu poate fi benefică, pe termen lung, nici scriitorilor înşişi, incluşi sau nu în asociaţii sau uniuni literare, ale căror cărţi nu vor mai ajunge la publicul larg”, spun reprezentanţii editurii Nemira.
Prin urmare, editurile solicită ca legiuitorul să reanalizeze implicaţiile unei asemenea legi şi să-şi asume consecinţele sociale pe care ea le generează, în cazul în care nivelul de taxare al cărţilor va rămâne cel prevăzut de actualul proiect.
Poziția lui Manolescu
„Vreau să vă spun că mint editorii cu ne-ru-și-na-re!- a declarat pentru AGERPRES Nicolae Manolescu, susținător al legiferării timbrului cultural. Prețul cărților nu crește, decât într-o cantitate nesemnificativă, unul la mână. Doi la mână: suplimentul ăsta minuscul îl plătesc cititorii, cumpărătorii, nu editorii. Cititorii plătesc infim mai mult. Gândiți-vă că e vorba de un timbru fix cu valoare forfetară de 1 leu, care se pune pe orice carte care costă de la 15-20 de lei în sus până la nu știu cât. Prin urmare, el în medie revine absolut nesemnificativ. Problema majoră a editorilor — asta este minciuna și țin s-o spun — este că vor să acopere evaziunea fiscală. Nu vor să se controleze câte exemplare vând. Ăsta este adevărul”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!