ARAD. Trăim într-un oraş sufocat de maşini, cu o arteră principală pe care la orele de vârf traficul se aglomerează cu până la 100%, un oraş neprietenos cu pietonii şi cu turiştii, cu mari probleme cu locurile de parcare. Cam acestea sunt doar câteva dintre concluziile care pot fi extrase din Planul Urbanistic al Zonelor Protejate – document care va fi supus aprobării consilierilor locali la începutul anului viitor. Planul cuprinde o analiză complexă a mai multor factori din municipiu, precum şi unele soluţii de amenajare a unor parcuri, grădiniţe etc., în zona centrală a oraşului, însă noi ne vom referi aici la dureroasa situaţie întâlnită în traficul din centrul oraşului. Traficul infernal devine mai sufocant cu fiecare an ce trece, ţinând cont că se înmatriculează cu mult mai multe maşini, anual, decât se radiază.
Pentru o mai bună comparaţie, numai în acest an au fost înmatriculate 17.323 de maşini şi au fost radiate doar 9.844 autovehicule. Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Arad a mai atribuit, în acest an, 16.671 de autorizaţii provizorii pentru pregătirea documentelor de înmatriculare şi înmatricularea autovehiculelor noi.
Podgoria, intersecția-problemă
În amplul document menţionat sunt incluse multe dintre problemele enunţate deja cu câţiva ani în urmă în „Masterplanul de transport şi trafic al Municipiului Arad”.
„Din studiul amintit, ca şi din PUG Municipiul Arad aprobat şi situaţia de fapt ce poate fi observată, problema traficului în zona Ansamblului Urban Arad decurge din supraîncărcarea zonei centrale, respectiv Bulevardul Revoluţiei şi străzile paralele cu acesta: Bulevardul Dragalina, Bulevardul Gen. Vasile Milea, Bulevardul Traian Moşoiu (pe direcţia S-N, cu sens unic). Acestora li se adaugă şi ruta paralelă Strada Gh. Popa de Teiuş (dublu sens), Strada Tudor Vladimirescu (sens unic S-N), Strada Şt. Aug. Doinaş (dublu sens),strada Ioan Sava (sens unic N-S)”, se precizează în document.
Aglomerarea traficului rezultă atât din traficul de tranzit orăşenesc, cât şi din cel de destinaţie, în total circa 36.000 de vehicule la 24 de ore pe tronsonul Bulevardul Revoluţiei şi rutele paralele. Rezultă astfel intersecţii aglomerate, în special cea din Piaţa Drapelului (Podgoria) cu 27.700 vehicule la 5 ore – cea mai aglomerată intersecţie a municipiului.
Aglomerat 85-100%
Aglomerarea cu vehicule în zona Bulevardului Revoluţiei este reflectată şi din numărul de vehicule staţionate la diferite intervale orare: 65%-85% – între orele 8.00-12.00; 85%-100% – între orele 12.00-16.00; 50%-65% – între orele 16.00-21.00; 25% – între orele 21.00-8.00.
„Rezultă că traficul de destinaţie din această zonă nu este dat de locuitorii zonei, ci de populaţia ce întreprinde diverse activităţi la numeroasele instituţii din zona centrală a oraşului”, se precizează în document.
Tramvai pe Şaguna?
O linie de tramvai pe Şaguna ar rezolva, se susţine în proiect, problema a peste 30.000 de arădeni. Din studiul volumului de pasageri al transportului în comun cu tramvaiul la ore de vârf rezultă că tot direcţia S-N este cea mai utilizată. „Tramvaiul este mijlocul detransport tradiţional şi are circuitul cel mai complet faţă de cel al autobuzelor şi microbuzelor. Cu toate acestea, volumul de pasageri la 24 h al tramvaielor este dominat de cel al autobuzelor pe toate direcţiile.
Discrepanţa de volum de pasageri este un rezultat al costului biletelor pentru tramvai şi o mai mare flexibilitate de destinaţii pentru autobuz în zone în care tramvaiul nu există: Calea Andrei Şaguna
– ce ar aduna jumătate din Cartier Centru şi Cartier Pârneava. În ansamblu, un nou traseu de tramvai posibil pe Calea Andrei Şaguna cu trecere pe Strada Constituţiei ar asigura accesul la mobilitate cu mijloace de transport în comun cu tramvaiul pentru circa 31.475 persoane şi o mai mare accesibilitate în oraş, perimetral zonei Ansamblului Urban Arad şi zonei centrale”, se subliniază în proiect.
Pasaje subterane
În PUZ se face referire şi la câteva idei aprobate deja de aleşi în urmă cu câţiva ani: parcări şi pasaje subterane. „Pentru zona centrală şi alte zone cum sunt: Piaţa Avram Iancu, Piaţa Catedralei, Piaţa Mihai Viteazul sunt preconizate în diverse variante ale „Studiului privind dezvoltarea reţelei de circulaţie” parcări subterane, iar în locurile cu trafic de tranzit orăşenesc, pe anumite tronsoane, sunt necesare câteva pasaje subterane: Bd. Revoluţiei (zona Piaţa Avram Iancu), Str. Ecaterina Teodoroiu-Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare, proiecte preluate şi în documentaţii urbanistice aprobate de către CLM: PUD-Piaţa Avram Iancu şi Studiu de fezabilitate „Amenajare parcare subterană”, precum şi PUZ Piaţa Catedralei”, se precizează în document.
Dezastru în zona pieţelor
Pe lângă problemele majore ale traficului rutier şi al transportului în comun, se aminteşte că există zone unde segregarea între fluxurile de circulaţie rutieră şi pietonală nu este corespunzătoare în special în zona pieţelor agroalimentare: Catedralei şi Mihai Viteazul.
Probleme mici
Au fost evidenţiate negativ şi probleme cum ar fi semnalizarea slabă a direcţiilor principale de mers este slabă, semnele de circulaţie fiind amplasate în locuri ilizibile. Totodată, „îmbrăcămintea străzilor din Ansamblul Urban Arad este actualmente bună pe arterele principale, însă pe restul străzilor este deteriorată”.
„Excluderea pietonului”
Pietonii nu sunt foarte bine-veniţi în centrul oraşului. În afara trotuarelor din zona centrală a Aradului şi a pietonalului de pe Meţianu nu există sisteme de pavare ambientale. Ca o concluzie, în documentul care va fi supus la vot se subliniază: „Supraaglomerarea Ansamblului Urban Arad, în zona centrală, cu trafic orăşenesc de tranzit şi de destinaţie, corelată cu lipsa parcajelor care să suporte acest gen de trafic, a generat excluderea pietonului. În condiţiile actuale Aradul nu este un oraş în care să se desfăşoare în condiţii optime activităţi conexe turismului, dar nici vieţii cotidiene”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!