Mai ieri, a fost chestionat asupra modificării Constituţiei, prilej cu care a declarat că pentru România ar fi cel mai bine să devină republică parlamentară. Asta înseamnă că preşedintele ar fi ales de către Parlament şi ar avea prerogative reduse. Sigur, pentru cei care s – au săturat până în gât de preşedintele jucător, Traian Băsescu, ideea pare cât se poate de bună. Oare, chiar aşa să fie ?
Cei care îl acuză pe Băsescu de toate relele din lume, spunând că are puteri exagerat de mari, uită un singur lucru : fără sprijinul partidelor din coaliţie, fără supunerea oarbă a PDL, Traian Băsescu nu ar fi putut să facă absolut nimic, ar fi fost total neputincios. Convinşi că tătucul lor este infaibil, pedeliştii l – au susţinut orbeşte, temându – se că dacă el nu îi mai ţine de mânuţă se prăpădesc cu toţii. S – ar putea, din păcate pentru ei, să fie exact invers, să piară tocmai pe mâna lui Băsescu, dar asta este o altă problemă. Întreb, însă : dacă PDL a satisfăcut toate mofturile UDMR, pentru a se menţine la putere, nu ar fi fost de acord inclusiv ca preşedintele României să fie Kelemen Hunor sau chiar Laszlo Tokes ?
Într – o ţară ca România de astăzi, în care majorităţile parlamentare se fac prin vânzare – cumpărare, pe bază de interese meschine şi şantaj, ar fi potrivit ca în calea jefuitorilor să nu mai existe nicio redută, adică preşedintele ţării, pentru simplul motiv că acesta ar fi marioneta lor ? Pe scurt, un preşedinte ales de Parlament ar fi captivul majorităţii, pe când un preşedinte ales are posibilitatea să intervină împotriva jefuitorilor. Dacă vrea…
„Preşedintele trebuie să poată împiedica abuzurile unei majorităţi nocive”
simion.todoca@informmedia.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!