Și toate sunt incontestabile, valide, la locul lor și firești în situația actuală, care pare să ne răpească și ultima speranță de a prezice mersul vieții, de a schița un plan pe termen mediu sau ceva mai lung și de a încerca să ne ținem de el. Practic, ne-a rămas doar prezentul și ne este extrem de greu să ne limităm la el. Asta pentru că mintea este obișnuită să ne trimită prin majoritatea gândurilor noastre în trecut, respectiv să ne proiecteze în viitor ca să ne creeze sentimentul de siguranță care ne determină să avem încredere că vom putea face față zilei de mâine. Acest mecanism, pe cât este de util supraviețuirii noastre, pe atât de mult ne poate și dăuna, deoarece planificarea exagerată a vieții poate estompa, pe termen lung, instinctele noastre arhaice care, deși cândva ne-au ajutat la fel de mult în a supraviețui pericolelor, acum par a fi complet inutile omului modern. Suntem derutați, cu reperele în ceață, cu valorile mai mult sau mai puțin zguduite, cu libertățile îngrădite, cu un stil de viață schimbat prin forța împrejurărilor, cu obiceiuri la care a trebuit să renunțăm, cu rutina zilnică în permanentă schimbare. Abia că reușim să ne obișnuim cu mersul lucrurilor într-un fel, că ele se schimbă din nou, planul care până alaltăieri a funcționat, de mâine poate fi aruncat la coșul de gunoi.
Și ce putem face totuși ca să ne menținem oarecum echilibrul psihic în acest context schimbător, asemănător nisipurilor mișcătoare? Prima recomandare pe care v-o sugerez este să încercați să încetinți ritmul, pentru ca să puteți observa ce se întâmplă în jurul vostru și cu voi în acest context schimbat. S-ar putea ca, dimpotrivă, nevoia voastră să fie de acțiune, doar că modul în care obișnuiați să acționați până acum să nu mai fie eficient. De aceea, vă recomand să încercați să vă luați zilnic măcar jumătate de oră în care să vă îndreptați atenția asupra propriei persoane, în care să nu vă impuneți nimic și să nu cereți nimic de la voi. În schimb, observați cum sunteți, cum este pentru voi să stați doar cu voi, în liniște, observați care sunt persoanele care, în această stare, vă vin prima dată în minte și care sunt emoțiile pe care le resimțiți în legătură cu ele. Observați ce vă spune corpul, conștientizați cum se schimbă ritmul bătăilor inimii sau cum se contractă, respectiv se relaxează câte-o parte a corpului la câte un gând sau emoție. Această autoscanare vă va pune în contact mai bun cu voi și vă va antrena starea de conștiență, ajutându-vă să înțelegeți mai bine cum funcționați.
„Încercați să vă luați zilnic măcar jumătate de oră în care să vă îndreptați atenția asupra propriei persoane
Trimite articolul
XUn psiholog real si complet., fara filozofii si cuvinte goale. Multumim Aradon pentru asemenea articole!