Aşadar, de ce îi este frică premierului ? Poate, cumva, de faptul că ar putea fi acuzat de trădare de către cei peste şapte milioane de români care au votat pentru demiterea lui Băsescu ? Că s-a pus în genunchi în faţa lui Barroso şi-indirect- Angelei Merkel şi Vivianei Reding, este deja limpede, întrebarea este de ce a făcut-o, din moment ce s-a dovedit deja că atitudinea umilă practicată de către Traian Băsescu şi guvernele lui nu a adus nimic bun pentru România ? Speră, cumva, Ponta că mai poate salva ceva din fondurile europene, fără de care ţara nu poate spera că se va salva de la dezastru ?
Poate că Ponta le-a dat asigurări mai marilor Comisiei Europene că nu se va abate nicio centimă de la promisiunile făcute de către Traian Băsescu şi că Guvernul Ponta nu se deosebeşte, din acest punct de vedere, de guvernele anterioare. Cum altfel putem interpreta răţoiala ameninţătoare la adresa ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru, pe care a somat-o să facă exact ceea ce îi cere Comisia Europeană ? Nu cumva aceasta i-a cerut să îi permanentizeze pe Morar şi Kovesi, să efectueze doar o rocadă a celor doi ? Dacă Ponta a acceptat, înseamnă că a fost de acord inclusiv cu supunerea totală faţă de Băsescu, iar demisia Monei Pivniceru din fruntea justiţiei va fi iminentă. Iar USL…
„Un singur compromis cu CE nu trebuie acceptat, acela de păstrare a puterii în mâinile lui Băsescu”
simion.todoca@informmedia.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!