De la această premiză au plecat la drum,
Cotuna şiBarb, doi oameni
inimoşi, care şi-au
„câştigat” deja statutul de
„scoţieni” printre ajefişti.
Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu
fenomenul din beciul octogenarului Selejan,
eticheta mai sus menţionată se traduce prin
refuzul de a cotiza. Peste barem, la comisii, ori prin
birourile şefilor.
Consecinţa refuzului de a „sări la
cap” se plăteşte scump. Au
simţit-o pe pielea lor, etapa trecută, la
Zimandu Nou, când arbitrajul lui Deac –
altminteri, un „fluieraş” curajos, de
perspectivă – a curs într-o singură
direcţie, spre poarta „Banatului”. A
fost, dacă vreţi, un (prim) semnal că
„scoţienii” vor avea viaţă
grea pe terenurile de fotbal, ale unui judeţ aflat
la cheremul acoliţilor moşului.
Daniel Scridon
Citiți principiile noastre de moderare aici!