S-a întâmplat în urmă cu doi-trei ani, la intrarea în tribuna oficială a stadionului UTA. El, arădeanul şi utistul de care ar trebui să ne mândrim, fie şi numai pentru faptul că e printre puţinii în viaţă care a jucat alături de legendarul Petchovschi, nu a fost lăsat să intre la oficială. Un conducător al clubului, ne este nouă ruşine de ruşinea lui pentru a-i rosti numele, l-a trimis la … plimbare.
De atunci, ori de câte ori are ocazia şi vine să urmărească un joc al echipei de suflet, UTA, îşi cumpără bilet şi ia loc la tribuna II, în preajma tunelului care duce spre vestiare. Astfel înţeleg vremelnicii conducători ai Bătrânei Doamne, de ieri şi de azi, să-şi respecte fostele glorii, istoria încărcată cu şase titluri şi două Cupe ale României. Iar lacrima lui Nelu Igna, poate fi şi a lui Domide, Meţcaş, Tăucean, Biro, Axente, Sima şi alţii. Trataţi cu aceeaşi monedă.
Citiți principiile noastre de moderare aici!