Se demonstrează încă odată că pentru Augustin Zegrean nu există nimic, nici Constituţie, nici morală, nici drept, care să prevaleze faţă de supunerea oarbă faţă de cel care l-a pus şef peste Curtea Constituţională, Traian Băsescu. Sub stăpânirea lui Băsescu, Curtea Constituţională a devenit o unealtă care rezolvă toate problemele pe care nu le pot rezolva celelalte instituţii bine ţinute în mână- sau, mai degrabă, sub cizmă- de către încă locatarul de la Cotroceni. Găselniţa cu incompatibilitatea lui Iohannis este exploatată la maximum, Zegrean primind ordin să tragă de timp cât mai mult, să-l ţină pe Iohannis sub presiune până când acesta va accepta instalarea de urgenţă a unui nou Guvern, pe modelul „loviturii de stat” a USL. Guvern din care să facă parte, musai, PMP, în frunte cu Traian Băsescu, ministerele de forţă de care depind dosarele lui Traian Băsescu urmând să fie ocupate de către PDL-işti care să garanteze că acestea vor rămâne bine ascunse.
Având asigurată de către Kovesi intangibilitatea, Traian Băsescu se va face luntre şi punte ca Predoiu să revină în fruntea justiţiei, ca ministru. Vrăjeala cu numirea lui ca premier nu mai ţine nici măcar la femeia de serviciu din Modrogan, iar el ştia de la bun început că este doar o perdea de fum. Sarcina lui va fi aceea de a suprima orice tentativă de punere în lucru a dosarelor privindu-l pe Traian Băsescu, după ce acesta va fi părăsit Palatul Cotroceni. Nu ştiu dacă Iohannis va avea forţa să reziste şantajului, dar, cu siguranţă, uşor nu îi va fi să stea mereu cu sabia deasupra capului. Noul termen fixat pentru luarea unei decizii este 16 decembrie. Dacă până atunci nu se decide urmărirea penală a lui Ponta, în dosarul votului din diaspora, cu certitudine va fi o nouă amânare la Curtea Constituţională.
Am mai spus-o şi o spun din nou, şansa lui Iohannis este să nu se lase intimidat, să medieze o alianţă stânga-dreapta, cu obligaţia de curăţire radicală a ambelor părţi. Sau, măcar un armistiţiu, până la alegerile din 2016. Nu ştiu dacă cu Ponta la cârma stângii sau nu, pentru că este limpede că, nici dacă ar vrea, preşedintele ales nu ar putea împiedica „demolarea” acestuia printr-un abuz inimaginabil în orice ţară europeană a acelei părţi din justiţie pe care Băsescu o controlează. Dacă va ceda presiunilor şi va pune umărul la revenirea la putere a PDL-iştilor, aceiaşi tineri care au năvălit la urne, punându-şi speranţa în el, ar putea năvăli spre palatul Cotroceni. Şi nu cu cele mai blânde mesaje. Nu depinde, însă, doar de el, ci, în cea mai mare parte, de liderii celor două mari forţe, respectiv Blaga şi Ponta sau succesorul său, oricare ar fi acela. Atât unul cât şi celălalt vor avea de suportat presiuni uriaşe din partea baronilor proprii, cu amendamentul că dacă Blaga va acţiona la ordinele lui Băsescu, pentru a-i salva, încă odată, pielea, totul se va duce de râpă.
„Curtea Constituţională a României rămâne unealta lui Traian Băsescu, omul care a pus-o deasupra legii şi a Constituţiei”
Citiți principiile noastre de moderare aici!