Mihai Botez – cel mai bătrân campion mondial din lume, a încetat din viaţă în 9 decembrie 2011, la vîrsta de 89 de ani,la Arad.
De la gimnastică, la judo
Mihai Botez a învăţat judo în lagărul american de la Chalon, de lângă Paris, de la ofiţerii japonezi, italieni şi germani. Datorită abilităţilor sportive şi a calităţilor deosebite, românul i-a impresionat şi cu delicateţe le-a intrat la inimă americanilor după ce a câştigat, printr-o înţelegere, o ladă de ciocolată. În faţa unei maşini Jeep, care se apropia cu viteză de el, a făcut un salt peste maşină, neavând nici o zgârietură.
Observându-i calităţile remarcabile, un ofiţer japonez, un neamţ şi un italian care ştiau judo l-au luat ca discipol, fiind miraţi de uşurinţa şi rapiditatea la învăţătură pe care le dovedea „Micael”, cum îi spuneau ei lui Mihai Botez.
Între anii 1948 şi 1952 a fost campion naţional absolut de gimnastică, fiind component al lotului naţional de gimnastică până în 1961. La Sibiu în concurs a făcut istorie şi a câştigat tot: individual compus, paralele, sărituri, sol şi inele. În 1952 a participat la Jocurile Olimpice de la Helsinki, iar în 1954 s-a clasat între primii 10 sportivi în proba de sărituri în lungime a Campionatului Mondial de la Roma.
În 1956 a înfiinţat prima secţie de judo oficială din România, la Clubul Sportiv „Vagonul” Arad. În 1968, la înfiinţarea Federaţiei Române de Judo, a fost numit Preşedintele Comisiei pentru acordarea centurilor negre. În 1974 a devenit primul român care a obţinut titlul de antrenor emerit în judo. Mişa baci, aşa cum era cunoscut, deţinea centura neagră de 9 Dan la judo şi cu 8 Dan la jiu-jitsu.
Mihai Botez a participat şi la competiţiile sportive de veterani,unde a obţinut patru medalii de aur şi una de argint. În 2008, în Belgia, la vîrsta de 86 de ani, a luat medalia de aur ultima dată. În anul 2004 a primit titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Arad.
Mihai Botez a scris câteva cărţi despre autoapărare şi a realizat într-un cadru excelent mai multe expoziţii de fotografie în Arad, care au fost studiate în detaliu şi admirate cu ochiul profund şi unic al artei. S-au scris impresii distinse în Cartea de aur despre artistul, maestrul şi antrenorul emerit Mihai Botez.
Detaliem faptul că Mihai Botez a fost un om cu suflet mare de profundă sensibilitate care, în fiecare an, mergea câte două săptămâni în munţi unde respira aer curat, se odihnea şi se refăcea în liniştea munţilor creaţi de Dumnezeu.
Mihai Botez era cel mai vârstnic practicant de judo de pe Glob. El s-a născut în 31 mai 1922 la Oradea. Mihai Botez – când păşea pe tatami înmărmurea sala de sport şi uimea prin tehnică şi viteză şi la demonstraţii. Mihai Botez a spus: „În finală trebuia să lupt cu un japonez mai tânăr cu câţiva ani decât mine, dar acesta a refuzat să intre pe tatami. A preferat să stea trei minute în afara spaţiului de luptă, lăsându-mi cu bucurie şi respect victoria. Mi-a spus că lui îi ajunge argintul. Mie nu îmi ajungea, am vrut să mai aud imnul României.”
În amintirea maestrului
Prof.dr.Ştefan Doncea din Timişoara, a învăţat judo, începând din anul 1968, avându-l pe primul său antrenor emerit Mihai Botez la A.S.„Vagonul”Arad, Secţia judo. Ştefan Doncea a fost coleg de echipă cu talentaţii şi valoroşii judokani campioni naţionali şi internaţionali Lazăr Ionel şi Lazăr Loghin din Arad.
Iată câteva relatări autentice ale prof. dr. Ştefan Doncea:
„Când eram sportiv la A.S.”Vagonul”Arad, secţia judo şi l-am avut antrenor de judo pe Mihai Botez, consider că aşa a fost să fie drumul pentru începutul carierei sportive pe care am realizat-o prin munca şi rezultatele obţinute. Am învăţat judo de la antrenorul emerit Mihai Botez în 1968 la Arad. Am devenit titular în echipa Divizionară „A” şi am obţinut victorii prin Ippon (10 puncte,victorie înainte de limită),fără drept de apel în faţa unor campioni şi dubli campioni naţionali şi internaţionali prin procedeul tehnic Uchi-Mata (Secerarea coapsei din interior) atât în Campionatul Naţional de judo pe echipe ,cât şi la Campionatul Naţional individual de Judo la seniori. Am reuşit victorii prin Ippon şi la Concursurile Internaţionale de Judo cu ungurii, italienii, polonezii ş.a. Am fost component al Lotului Naţional de Judo a României în 1970 când colegul meu Lazăr Ionel l-a învins pe campionul european Alexei Voloşov (Rusia) în sala de sport „Floreasca” Bucureşti. Lazăr Ionel este primul român care a obţinut titlul de campion internaţional la judo. Antrenorul Lotului Naţional de Judo al României a fost atunci Mihail Donciu (Bucureşti) care îl aprecia mult pe Mihai Botez şi elevii săi judoka talentaţi din Arad. De la Mihai Botez am învăţat să fiu curajos în luptă aşa cum este leul care împărăţeşte în viaţă.
Am devenit un sportiv dotat cu aptitudini sportive evidente şi cu calităţi psiho-morale deosebite „cu minte sănătoasă în corp sănătos”, având deviza practică: „cel dintâi la carte,cel dintâi la sport”. De asemenea, preceptele Bibliei le am înlăuntrul meu. Un mare Campion crede în Dumnezeu.
Un căpitan de echipă ajută colegii din echipă şi îi mobilizează împreună cu antrenorul/profesorul. La antrenamente munceam foarte mult, iar în competiţiile sportive câştigam rapid în primul minut, în câteva secunde. Profesorul/antrenorul este oglinda sportivului. Când elevul şi-a întrecut Maestrul, atunci Maestrul/Profesorul şi-a atins scopul. Antrenorul emerit Mihai Botez m-a invitat de mai multe ori la domiciliul său, acasă pe Str.G.Coşbuc, nr.15 din Arad unde m-a servit cu bucate gustoase şi delicioase. Uneori am dormit în casa lui Mişa baci care avea o familie ospitalieră, exemplu. L-am mai vizitat de mai multe ori şi după ce am devenit student la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Cluj-Napoca (1976-1979), aici la renumitul Club Sportiv „Universitatea” l-am avut antrenor pe Conf. Univ. Ştefan Vodă. Iar la I.E.F.S. Bucureşti(1979-1980) l-am avut antrenor pe Prof. Univ. Dr. Ioan Hantău. Atât la „U”Cluj, cât şi la I.E.F.S. Bucureşti am fost campion naţional universitar în echipa studenţească şi la individual am obţinut titlul de vicecampion naţional.
La competiţiile sportive internaţionale am cucerit locurile I,II şi III . La I.E.F.S. Bucureşti, la seara anului IV, l-am invitat pe Poetul prieten Nichita Stănescu unde am făcut o Demonstraţie de judo pe poeme de judo, iar Nichita Stănescu a recitat din poeziile sale excelente(1980). A fost o seară regală de poezie în mijlocul studenţilor de la I.E.F.S. Bucureşti.”
„Pe antrenorul emerit Mihai Botez, l-am mai vizitat şi în calitate de profesor cu elevii mei judokani campioni naţionali şi internaţionali de judo din Timişoara, de multe ori,chiar şi în ajunul sărbătorilor de iarnă. Am avut bucuria să-i colindăm cele mai frumoase şi curate colinde cu ocazia Naşterii Domnului Isus Hristos, Mântuitorul nostru. Mihai Botez cu întreaga sa familie s-a bucurat mult până când sufletul înlăcrima de bucuria Naşterii Mântuitorului nostru Isus Hristos. Fiecare elev judokan a primit bomboane şi portocale de la antrenorul emerit Mihai Botez, cu menţiunea sinceră de a ne ruga să-l mai vizităm acasă la Arad. L-am îndemnat să studieze Biblia – Cuvântul lui Dumnezeu. Mi-a spus că citeşte Biblia şi se roagă lui Dumnezeu şi crede în Isus HristosDumezeu l-a ajutat mult în sportul olimpic judo şi în viaţă.”
Premiat de Federaţia Internaţională de Judo, Preşedinte Dr. Marius L.Vizer.
„Casa lui Mihai Botez era într-o curte mare cu linişte, iar o cameră era un muzeu cu trofee, medalii, diplome şi fotografii de la Competiţiile sportive naţionale şi internaţionale. În timpul vieţii, antrenorul emerit Mihai Botez a fost premiat de către Dr.Marius L.Vizer, Preşedintele Federaţiei Internaţionale de Judo, pentru rezultatele excelente şi contribuţia sa remarcabilă la dezvoltarea Judo-ului Mondial.
După Premiera Mondială în Japonia l-am întâlnit pe Mihai Botez în Arad. M-a întrebat cum a fost în Japonia când în 11 septembrie 2010, la Tokyo, Dr.Marius L.Vizer – Preşedintele Federaţiei Internaţionale de Judo mi-a acordat „Diploma de Excelenţă” şi „Premiul Special de Recunoaştere” pentru contribuţia mea la dezvoltarea Judo-ului Mondial. De asemenea, întreaga Federaţie de Judo a Japoniei şi Institutul de Judo Kodokan din Japonia, Preşedinte Dr. Haruki Uemura, mi-au oferit „Diploma de excelenţă şi Medalia de Aur”în premieră mondială pentru prima carte de poezii despre judo din lume. I-am împărtăşit antrenorului emerit de judo Mihai Botez(9 Dan) din bucuria mare cu aspectele esenţiale ale purităţii morale. M-a privit impresionat şi uimit în atenta sa receptare de Maestru. La un moment dat a intervenit şi m-a întrebat atât de curios şi sincer dacă s-a spus ceva în Japonia despre Mihai Botez? I-am răspuns că în acest cadru şi context sportiv şi poetic, nu s-a spus nimic. A rămas pironit în tăcere cu gândul său curat la frumuseţea rară, arhitecturală şi legendară a Japoniei. M-a înrămat în sufletul său cu tot cerul pe care îl străbate ca un viteaz soarele. Ne-am despărţit cu mult respect sportiv şi creştin. Ne-am mai revăzut de două sau de trei ori în Arad, fără a uita unul de celălalt. Într-o zi inima inimiosului Mişa baci,a încetat să mai bată ca un ceasornic care ne măsoară timpul, viaţa şi anii ce trec iute ca un sunet. A rămas în urma sa ceea ce a făcut în sport, în artă şi în viaţa trăită după voia lui Dumnezeu. La întâia înviere m-aş bucura să ne reântâlnim,când va fi răpirea celor aleşi,î n nori, întâmpinându-l pe Isus Hristos, Domnul Domnilor şi Împăratul Împăraţilor în văzduh, fiind totdeauna cu Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Hristos. Ce frumos va fi în cer, în rai”.
Prof.dr.Ştefan Doncea
Citiți principiile noastre de moderare aici!