– D-le rector, aţi participat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Conferinţa Internaţională „TRENDS 2010” (TENDINŢE 2010), organizată de Asociaţia Universităţilor Europene (EUA) la Universitatea din Viena. Care a fost scopul conferinţei?
– Conferinţa Asociaţiei Universităţilor Europene a avut două aspecte principale. În primul rând aniversarea a 645 de ani de la fondarea Alma Mater Rudolphina Vindobonensis (n.n. actuala Universitate din Viena) şi Conferinţa Internaţională „TRENDS 2010” – 10 ani de la semnarea declaraţiei de la Bologna, fiind fixate şi obiectivele pentru etapa următoare. Festivităţile s-au desfăşurat sub auspiciile preşedintelui Austriei dr. Heinz Fischer şi au avut o semnificaţie deosebită. „TRENDS 2010” marchează atât un bilanţ al activităţii Declaraţiei de la Bologna şi introducerii noului sistem de reformă pentru cele 800 de Universităţi europene, care au aderat la sistemul Bologna, cât şi prin jalonarea, pentru perspectivă, a funcţiilor pe care trebuie să le aibă procesul Bologna, într-o etapă viitoare a deceniului 2010-2020.
– Aţi avut o întrevedere protocolară cu prof. dr. Georg Winckler, rectorul Universităţii din Viena. Vă rugăm să ne spuneţi care au fost principalele probleme abordate?
– Delegaţia noastră a beneficiat de primirea rectorului Universităţii din Viena, Georg Winckler, doctor Honoris Causa al UVVG, prilej cu care i-am transmis mesajul Senatului Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” şi invitaţia de a participa la cea de-a XX-a aniversare de învăţământ academic a Universităţii noastre. S-a făcut un schimb util de păreri asupra demersului Bologna şi am discutat aspecte ale managementului academic şi valorificării operei lui Vasile Goldiş, fost student al Universităţii din Viena la Facultatea de Siciologie şi Filozofie, cel ce a publicat prima lucrare asupra Constituţiei din Austria. Împreună cu prof. dr. Georg Winckler, în prezent preşedintele onorific al EUA şi fost preşedinte în exerciţiu, am analizat procesul Bologna, din perspectiva învăţământului universitar privat, care se integrează extrem de bine în prevederile de reformă ale acestui sistem de învăţământ. De asemenea, s-au purtat discuţii privind cercetarea ştiinţifică, la nivelul procesului Bologna şi ceea ce pot realiza, în acest sens, Universitatea din Viena şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”. Astfel, am semnat un protocol de colaborare ştiinţifică cu Centrul Academic de Biodiversitate a cărui director ştiinţific este dr. Michael Kiehn şi cu Facultatea de Ştiinţe ale Vieţii, care pregăteşte studenţi în domeniul biologiei, protecţiei mediului şi a farmaciei. S-au stabilit modalităţi de cooperare cu Departamentul de Chimie Ecologică şi Cercetarea Ecosistemelor, prin d-na director prof. Marianne Popp şi cooperare în domeniul dreptului civil, prin conf. univ. dr. Cristian Alunaru, de la UVVG, care este cooptat în grupul de cercetare al Institutului pentru Reforma Dreptului Privat de pe lângă Facultatea de Ştiinţe Juridice a Universităţii din Viena. Acest grup, din care fac parte profesori cercetători din Europa, îşi desfăşoară activitatea intens, până acum fiind tipărite trei volume de cercetare în domeniul reformei dreptului privat în Europa.
– Ce analize au fost prezentate la Conferinţa Internaţională „TRENDS 2010”?
– Acest eveniment special, prezidat de prof. dr. Eric Froment, preşedintele fondator al EUA, a început cu o prezentare introductivă a reformelor de la Bologna efectuate de prof. Georg Winckler, dar obiectivele conferinţei „TRENDS 2010” de către profesorii Andree Sursock şi Hanne Smidt, directori EUA. Raportul Asociaţiei Universitare Europene „TRENDS 2010” analizează şi pune în aplicare Procesul de la Bologna şi impactul acestuia în ultimul deceniu privind învăţământul superior european din peste 46 de ţări din Europa, în contextul proceselor de reformă extinse, care afectează învăţământul european superior. Raportul, care are la bază răspunsurile unui chestionar de la 821 universităţi şi rezultatele vizitelor la 27 de universităţi din 16 ţări europene, a marcat sfârşitul primei faze a procesului de reformă de la Bologna, care a fost început în 1999. Preşedintele EUA, profesorul Jean-Marc Rapp, a prezentat raportul „TRENDS 2010” la reuniunea interministerială ca drept cel mai ambiţios raport în domeniul său de aplicare în ceea ce priveşte gama şi adâncimea de date pe care se bazează.
– În cursul serii, la Palatul Imperial Hofburg din Viena, a avut loc Conferinţa Interministerială, în prezenţa miniştrilor educaţiei. Care a fost rolul conferinţei?
– Conferinţa Interministerială s-a desfăşurat în prima etapă la Parlamentul de la Budapesta, iar ulterior la Viena, unde au participat 46 de miniştri ai educaţiei şi învăţământului din ţările aderente la procesul de la Bologna. Conferinţa a avut un rol important, deoarece miniştrii şi-au dat acordul de a continua, cu toate inconvenientele sale, procesul de la Bologna, prin eliminarea unor deficienţe care, desigur, ca orice început, se manifestă în acest sistem. De fapt, studenţii din Austria şi din alte ţări, care au aderat la sistemul Bologna, au manifestat în permanenţă la Viena. Studenţii au solicitat ca sistemul Bologna să contribuie mai mult la pregătirea lor profesională prin adaptarea curriculelor la cerinţele economice ale pieţei forţei de muncă şi pregătirea prin masterate, care să primească un sistem de notificare aşa cum este licenţa. De asemenea, au făcut referire la pregătirea prin şcolile doctorale şi cele post doctorale.
– Cum a fost reprezentată România la manifestările de la Viena?
– România academică a fost reprezentată în primul rând prin dl. Daniel Petru Funeriu, ministru al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, care a avut o prestaţie foarte bună. La conferinţă au fost prezenţi şi reprezentanţi ai unor universităţi de înaltă tradiţie, dar şi universităţi mai tinere din România, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” fiind o participantă activă la toate manifestările organizate la Viena. Cu toţi au contribuit la semnarea şi obţinerea unei rezoluţii favorabile dezvoltării reformei prin sistemul Bologna.
– Care au fost concluziile conferinţei internaţionale „TRENDS 2010”?
– Cum spunea şi rectorul Universităţii din Viena, dl. prof. dr. Georg Winckler acum, după 10 ani, s-a acumulat destulă experienţă ca să putem să întrevedem o nouă restructurare favorabilă reformelor şi apropierii universităţilor de aspectele antreprenoriale ale dezvoltării economice în Europa. Concluzia principală a fost de a continua reformele din cadrul procesului Bologna prin aducerea unor îmbunătăţiri la toate nivelele licenţă, master, doctorat, inclusiv şcoli doctorale, îmbunătăţirea cercetării ştiinţifice academice, astfel încât universităţile să devină „forţe motrice” ale societăţii şi a contribuţiei pe care să o aducă la trecerea perioadei crizei actuale. Participanţii la conferinţă au apreciat importanţa Cartelor Universitare Europene, (Charte des Universités Européennes) adoptate de Asociaţia Universităţilor Europene la Sorbona în decembrie 2007, care se impun a fi implementate de toate Universităţile. Conferinţa a cerut marilor companii să se implice în pregătirea tinerelor generaţii şi a subliniat aspecte ale programului de învăţare pe toată durata vieţii. Universităţile reprezintă actorii procesului de adaptare la noile reforme la care se angajează Europa în vederea creării unui spaţiu european a învăţământului superior şi al cercetării ştiinţifice şi pregătirea generaţiilor viitoare pentru piaţa muncii în domeniul academic, cultural şi administraţie publică. În concluzie, a fost o conferinţă internaţională, unde s-au dezbătut problemele care pot veni în sprijinul îmbunătăţirii sistemului Bologna. Universitatea noastră şi Uniunea Universităţilor Acreditate Private din România pe care am reprezentat-o, vor subscrie reformelor noi din procesul Bologna, vom dinamiza curriculele din universităţile private şi ne vom aduce contribuţia la traducerea în fapte a noilor prevederi a Conferinţei Internaţionale „TRENDS 2010”.
A consemnat,
Biroul de presă al UVVG
Citiți principiile noastre de moderare aici!