Jurnal arădean:În perioada de
criză, ce sfaturi le daţi
întreprinzătorilor, care ar fi soluţii
acestora?
Vichentie Maniov: Perioada de criză trebuie
privită în primul rând ca o
perioadă în care apar
oportunităţi. Acolo unde există
probleme, există şi oportunităţi,
deci întreprinzătorul trebuie să le
caute. Oportunităţile sunt ca un tren care
trece prin gară. De exemplu: ce se
întâmplă în gara din Arad
când soseşte un tren? Un observator va
vedea: e foarte multă lume, vine trenul, e
aglomerat, unii coboară, alţii urcă.
Aceasta este observaţia pe care o face un
cetăţean obişnuit. Un
întreprinzător va vedea: e multă lume,
trenul stă cam 15 minute. Dacă e multă
lume oamenilor le e sete, le e foame. Şi în
acest fel apare o idee de afacere.
Întreprinzătorul trebuie să vadă
întotdeauna oportunitatea.
Jurnal arădean: Şi care ar fi noutatea pe
care o aduc proiectele tranfrontaliere?
Vichentie Maniov: Întreprinzătorii
încep să facă schimburi de
experienţă şi au posibilitatea de a
vedea anumite oportunităţi, în mintea
lor se creează anumite corelaţii care nu s-ar
fi făcut fără acele schimburi de
experienţă.
Jurnal arădean: Practic, ce pot
învăţa agenţii economici
arădeni din experienţa vecinilor din
Ungaria?
Vichentie Maniov: Pe sectorul economic noi putem
să învăţăm în primul
rând că o afacere pentru a putea fi
profitabilă trebuie abordată cu mult mai
multă seriozitate în respectarea
angajamentelor pe care şi le ia un
întreprinzător, iar al doilea lucru trebuie
să gândim previzionar. Dacă un
întrepinzător gândeşte
previzionar, atunci el poate să descopere
eventuale obstacole sau piedici care vor sta în
calea afacerii sale.
Jurnal arădean: Din poziţia
dumneavoastră de profesor, ce ne puteţi spune
despre pregătirea tinerilor ce absolv studii
economice?
Vichentie Maniov: Problema
învăţământului este o
problemă permanentă. În momentul de
faţă se discută foarte mult,
datorită faptului că noi am am intrat
în aşa – zisa economie globală.
În economia globală trebuie puţin
gândit altfel decât în mod
tradiţional cum eram obişnuiţi. Nevoile
sunt globale, iar posibilităţile de a le
satisface sunt tot globale. Tinerii trebuie să fie
pregătiţi, după primul ciclu – trei ani
de facultate, pentru probleme pratice. Spre exemplu: un
tânăr care termină Facultatea de
Ştiinţe Economice trebuie să ştie
să scrie o factură, să scrie un bon
fiscal, să facă un aviz de expediţie.
Adică, nişte competenţe practice
în primul rând. Apoi, la masterat să
vină cu o altă etapă. De aceea la
Facultatea de Ştiinţe Economice noi ne
străduim să transferăm tinerilor
competenţe.
Jurnal arădean: Ne-aţi putea da şi un
exemplu în acest sens?
Vichentie Maniov: Da. Recent am organizat cu cei
de la masterat un seminar de tip brain-storming pentru
generarea de idei de afaceri. Pentru că în
cadrul Universităţii a fost inaugurat
incubatorul tehnologic şi de afaceri. Ori
studenţii şi masteranzii au lucrat şi pe
echipe, dar şi în plen. Aş recomanda
şi întreprinzătorilor să participe
la astfel de seminarii.
Jurnal arădean: Mai avem nevoie pe
piaţă de economişti?
Vichentie Maniov: Depinde ce
înţelegem noi prin economist. De cele mai
multe ori prin economist se înţelege
absolventul de o facultate cu acest specific care
ţine evidenţe contabile. Ţara are nevoie
de economişti, dar are nevoie de economişti
care să ştie să facă previziuni,
să ştie să orienteze afaceri spre
viitor. De aceea orice firmă ar trebui să
aibă o strategie de dezvoltare, iar acestea se fac
pe perioadă de timp scurte de cinci ani şi pe
o perioadă lungă de zece ani. Vă voi da
exemplul unor agricultori japonezi. La un seminar de
tip brain-storming de care v-am pomenit, un fermier a
spus că el ar fi interesat de cum se va lucra
pământul peste 500 de ani. Toată lumea
a fost surprinsă.
Fermierul a explicat foarte simplu: dacă cineva
s-a gândit acum cum se va lucra peste 500 de ani,
se va găsi foarte repede altcineva care să
şi încerce să aplice. Iar, eu ca
fermier în condiţiile grele sunt primul
interesat să preiau acea invenţie. De aceea,
în această perioadă de criză
întreprinzătorii trebuie să vină
cu idei noi.
Jurnal arădean: În ce mod a
influenţat posibilitatea de a accesa fonduri
europene dezvoltarea întreprinzătorului
român?
Vichentie Maniov: Întreprinzătorul
român nu a fost obişnuit să
îşi facă planuri de afaceri ci se baza
mai mult pe nişte calităţi personale de
a acţiona rapid, de a fi pe fază. Ei, aceste
proiecte au avut un efect benefic pentru
întreprinzător deoarece l-a obligat să
îşi facă planuri de afaceri, să
îşi facă strategii de dezvoltare astfel
încât afacerile lor au început
să fie mult mai ordonate.
Carte de vizită
Vichentie Maniov
Data şi locul naşterii: 22.04.1941,
Dudeştii Vechi – jud. Timiş
Studii: Facultatea de Construcţii; doctor în
construcţii; 2 stagii de pregătire în
Franţa: 1982 – bursier al Guvernului francez; 1992
– cursuri economice de piaţă;
– participări la proiecte naţionale şi
internaţionale
– conferenţiar la Universitatea de Vest
„Vasile Goldiş” – comunicare şi
negociere în afaceri
– secretar ştiinţific al Facultăţii
de Ştiinţe Economice
A.P.
Citiți principiile noastre de moderare aici!