Cuvântul are o puternică rezonanţă în toate locurile cuprinse de oameni. Cerul este al tuturor; aerul, apa, pământul sunt bunuri comune, la fel şi stelele. Cine s-ar putea face stăpânul lor? Suntem departe de Apusul încărcat „de smoală”; avem munţi, dealuri, păduri, ape liniştite şi limpezi; lipsesc marile fabrici şi uzine, suntem feriţi de smog. Apa miroase a frunză de stejar, vine de la munte, ai tot bea din ea, vorba cântecului: „Sus la munte, la izvor.” Pe vremuri, fasolea fierbea bine cu apa de râu, acum a dispărut şi apa şi fasolea. Cine a călătorit vreodată pe Valea Bistrei, prin Valea Cernei, prin văile Crişurilor şi-a dat seama de splendoarea acelor locuri.
Cu câţiva ani în urmă, Combinatul chimic de la Mândruloc a poluat zeci de hectare de teren agricol, se vedeau în Transilvania case acoperite cu reziduuri de ciment; la Petroşani, vrăbiile erau cu penaj negru-tăciune din pricina zonei poluate.
Se vorbeşte mult despre o perioadă de încălzire a climei; de fapt, şi noi, oamenii, contribuim la globalul acestei încălziri: uzine uriaşe, ardere de combustibili exprimate la sute de mii de tone; oamenii nu folosesc mijloacele de transport în comun, ci se deplasează cu propria maşină. De la un colţ de stradă vei observa că fiecare maşină din trafic are doar un singur pasager. Unde e restul familiei, de ce ne îngăduim acest lucru? Bine ar fi dacă ne vom permite măcar o dată pe săptămână să lăsăm maşina în garaj! Veţi zice că trăim într-o perioadă modernă şi nu în evul mediu. Nu spune nimeni acest lucru, dar e bine să menajăm o parte măcar din sănătatea noastră. La fiecare strănut al copilului, părinţii intră în panică, dar îl transportă la şcoală cu maşina.
Şanţurile, canalele, păşunile, toate sunt pline de peturi, de tot felul de materiale plastice. Cine face o descoperire a unui material de interes, de ce nu îi găseşte şi antidotul? Aceeaşi poveste se leagă de multe deşeuri, ce până la urmă devin periculoase.
Încă ne mai rabdă Pământul!
Cu greu găsim o apă liberă în natură, să o bem în linişte, să nu fie poluate nici alimentele.
Ceea ce s-a spus aici e puţin. Oamenii cunosc mult mai multe lucruri despre poluare. De ce credeţi că sunt nemulţumiţi locuitorii din zona Curtici? Lăsaţi bogăţiile în pământ, găsiţi alte mijloace de economisire a carburanţilor, iar agricultura ar trebui protejată, generaţiile viitoare trebuie să se bucure de un cer înstelat.
Oricum, tindem să înţelegem de ce pe cerul nostru sunt mai multe stele!
JULA GHEORGHE,
BELIU
SCRISORI DE LA CITITORI. „Pe cerul vostru sunt mai multe stele!”
Frumoase cuvinte şi bine spuse de către un om sosit pe plaiurile noastre din vestul Europei. Parcă sună a poezie, o poezie formată dintr-un singur vers. Ce bogăţie şi subînţelesuri se pot găsi în toate cuvinte exprimate fără o prea adâncă meditaţie.
Trimite articolul
XCele mai citite știri
Mapamond
Miniştrii de interne din Uniunea Europeană vor vota pe 12 decembrie cu privire la propunerea Ungariei de a permite României şi Bulgariei să adere cu frontierele terestre la spaţiul Schengen, a declarat premierul ungar Viktor Orban, vineri, într-o conferinţă de presă la Budapesta, după convorbirile avute cu omologul său român Marcel Ciolacu, transmite agenţia ungară de presă MTI.
Local
ARAD. Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara informează că, în perioada 23 noiembrie - 2 decembrie, se vor desfășura două transporturi cu depășiri pe traseul: Nădlac II PTF – A1 – A11 – Centura Arad - DN 7 – Ilia – A1 – A10 – Turda – A3 – Nădășelu – DN 1F – Cluj Napoca – Centura Apahida Vâlcele - DN 1C - DN 17 – Beclean – DN 17 – Centura Bistrița – DN 17 – Gura Humorului – Varianta de Ocolire Suceava – DN 2 – DN 28 – Târgu Frumos – DN 28 – DN 28D – DN 28 – DN 24B – Albița PTF.
România
Austria şi-a arătat vineri disponibilitatea de a ridica dreptul de veto în privinţa aderării complete a României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o lungă aşteptare, transmite AFP.
Local
Oraşul Pecica vrea să-şi creeze propriul serviciu de transport public local, cu autobuze electrice, pentru a lega principalele puncte de interes de pe cei 100 de kilometri de străzi, dar şi pentru a facilita deplasarea către zonele industriale şi satele aparţinătoare Turnu şi Sederhat.
Local
În prezența a aproximativ 150 de preoți și diaconi și a peste 1.000 de credincioși, ierarhii arădeni au pus piatra de temelie pentru biserica Schitului „Izvorul Tămăduirii” de la Frumușeni.
2
Local
Zeci de preşedinţi sau locţiitori ai acestora de la secţii de votare din judeţul Arad s-au retras de la alegeri.
Evenimente
Evenimentul este dedicat tinerilor cu vârste între 12 și 15 ani, iar în acest an, tema abordată este „Egalitatea de șanse și curajul de a fi diferit”.
Local
ARAD. Agenția Națională de Administrare Fiscală informează contribuabilii cu privire la reapariția unor mesaje false transmise în numele instituției, utilizând adresa de e-mail stefania.neagu@anaf.re.
Citiți principiile noastre de moderare aici!