ARAD. „Iubirea este izvorul, esenţa şi ţelul vieţii. Fărâmiţată însă în multe sute milioane de vieţi, în miliarde de vieţi, ea se pierde în învelişul năpraznicelor încăierări de toate zilele pentru viaţă. Numai unora aleşi dintre infinitele mulţimi li s-a hărăzit destinul de a lepăda trudnica războire pentru viaţa zilelor şi a purta farul ce luminează calea eternităţii, care este calea iubirii” (Vasile Goldiș, 1862-1934).
Personalitatea exemplară a lui Vasile Goldiş a marcat o epocă, impunându-l ca unul din corifeii Marii Uniri. Student eminent, apoi profesor, acesta s-a consacrat cu tenacitate pregătirii conştiinţelor celor din Ardeal şi Banat pentru realizarea idealului sacru al tuturor românilor: Marea Unire. Larga şi realista viziune politică, susţinută şi de o bogată informaţie sociologică, îl situează pe Vasile Goldiş în rândul gânditorilor de marcă din vremea sa, punând în lumină o solidă platformă teoretică şi o fină intuiţie a „spiritului timpului”, militând pentru o profundă democratizare a societăţii. Vasile Goldiş a fost duşmanul declarat al pasivităţii de orice natură şi rămâne, în condiţiile epocii sale, unul dintre luptătorii cei mai activi pentru drepturile naţionale ale românilor din monarhia austro-ungară. În activitatea pe care a desfăşurat-o s-a arătat preocupat în egală măsură şi de soarta altor popoare şi naţionalităţi, dar a căutat mereu căile de apropiere între români şi maghiari.
Viața lui Vasile Goldiş
S-a născut pe 25 noiembrie în satul Mocirla, actualmente Vasile Goldiş, judeţul Arad. După anii de gimnaziu, urmează cursurile Liceului „Moise Nicoară”, terminând ca şef de promoţie în 1881. Devine student şi bursier al Episcopiei Ortodoxe române din Arad, dar şi la universităţi din Budapesta şi Viena. Din 1901 se stabileşte la Arad, iar în perioada 1906-1910 este deputat de Radna în parlamentul de la Budapesta. Un an mai târziu devine directorul ziarului „Românul” din Arad. În noiembrie 1918 redactează manifestul „Către naţiunea română” şi tipăreşte în ziarul Românul textul convocării Adunării Naţionale de la Alba-Iulia, pentru ca pe 1 decembrie 1918 să dea citire Rezoluţiei Marii Uniri, din care spicuim: „Dreptul națiunii române de a fi liberată îl recunoaște acum lumea întreagă, îl recunosc acum și dușmanii noștri de veacuri. Dar, odată scăpată din robie, ea aleargă în brațele dulcei sale mame. Nimic mai firesc în lumea aceasta”. Membru de onoare al Academiei Române, fost ministru al instrucţiei, cultelor şi naţionalităţilor, ministru în guvernele lui IC Brătianu şi generalului Averescu, preşedinte al Partidului Naţional Român., Vasile Goldiş ia parte pentru ultima dată la sărbătorirea Marii Uniri, în 1932, organizată în Piaţa „Avram Iancu” din Arad în prezenţa a peste 25.000 de oameni. Pe 10 februarie 1934 se stinge din viaţă, în locuinţa sa din vechiul palat al ziarului Românul, în vârstă de 72 de ani. I s-au organizat funeralii naţionale şi în ziua înmormântării s-a instituit doliu naţional.
Părinte spiritual
Prin viaţa, opera şi activitatea sa politică şi culturală, Vasile Goldiş şi-a înscris pentru totdeauna numele cu litere de aur în Cartea de istorie a neamului, constituind pentru contemporani şi posteritate un reper moral fundamental, iar pentru Europa Unită un model de gândire politică ce pune mai presus valorile universale ale democraţiei.
Dorinţa lui Vasile Goldiş ca Aradul să devină un centru universitar, oraş al culturii şi centru economic european, a devenit, astăzi, o realitate. Numele marelui patriot a fost preluat de universitatea arădeană, condusă vreme de aproape trei decenii de regretatul Preşedinte Aurel Ardelean, care insuflat de aceleaşi năzuinţe naţionale, a ridicat prestigiul universităţii arădene pe plan naţional şi internaţional. Condusă acum de Rectorul Coralia Adina Cotoraci, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad înfloreşte sub aceleaşi auspicii istorice care îi fac cinste, urmând cu aceeaşi demnitate, crezul istoric în unitatea poporului roman.
„În fiecare an cinstim memoria celui care a fost Vasile Goldiş, consecvenţi crezului său tradiţional: „Prin noi înşine”, care a devenit motto-ul universităţii noastre. O universitate care are larg deschise porțile sale către tinerii doritori să urmeze cursurile învățământului superior, membrilor și organizațiilor comunității arădene, care acordă sprijin dezvoltării unei instituții academice comunitare, cum este cea a noastră, și care respectă tradiția.” – spune prof. univ. dr. Coralia Adina Cotoraci, rectorul Universității de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.
Trimite articolul
XMARE OM A AVUT ARADUL!!!
Din pácate o faimá a spágii… ptr. niste diplome cu valoare zero
Dar cu patrimoniul cultural Goldis cum a ramas?
I-a trădat pe cei care i-au dat o pâine, l-au învățat. De trădători e plina lumea! Cum era parlamentar? Parca romanii nu aveau drepturi în Austro – Ungaria după manualele de azi și istoricii răsăriți aiurea!
-
E vorba despre DREPTURILE SOCIALE ale romanilor,in primul rand,drepturi fundamentale care au fost incalcate ! Fiindca acele drepturi politice erau doar formale, degeaba erai parlamentar minoritar ,daca exista o majoritate, alta decat cea a parlamentarului minoritar , care nu tinea cont de cererile si opiniile acestuia ,decat eventual, foarte putin !!
Esti intr-o eroare grava, secesionistule: cel care lupta pentru drepturile poporului sau ,NU poate fi numit tradator,iar “painea data” acestui mare patriot era din sudoarea poporului sau pentru care acesta aluptat ! Asa ca ,du-te si canta-te in alta parte ,ca aici iti pute gura rau de tot !
Aradul academic? Exista sau a existat in Arad macar o singura filiala a Academiei Romane? Cel mult univesitar, si asta mult spus
si cu imobilele din Budapesta cum ramane?