În 24 decembrie 1918, marți, în Ajun de Crăciun, o tentativă de sinucidere este subiect de discuţie la Arad. Sinucigaşa este o funcţionară a poştei de la Budapesta care s-a aruncat în Mureş, în apropierea Palatului Cultural. Trecătorii care au asistat la scenă l-au alertat îndată pe poliţistul care îşi făcea rondul în faţa Şcolii Comerciale. Acesta s-a repezit la Mureş, şi-a aruncat arma şi paltonul şi a sărit fără ezitare în apa rece ca gheaţa. Din cauza temperaturii scăzute a râului muşchii poliţistului s-au contractat instantaneu şi omul a ajuns la un pas de înec. A reuşit cu greutate să iasă din apă şi să se caţere pe mal. Fără ezitare, după o clipă de respiro, s-a aruncat din nou după sinucigaşă. Muşchii poliţistului însă au fost prinşi din nou de un cârcel dureros care l-au silit să renunţe. A perseverat şi a sărit în apă şi pentru a treia oră, a înotat după femeie şi cu o putere supraomenească a reuşit să o scoată la mal. Poliţistul erou a fost sărbătorit de tot oraşul.
Tot in Ajun opinia publică arădeană este informată despre înfiinţarea Asociaţiei Comercianţilor Social Democraţi, în cadrul unei şedinţe organizate la sala festivă a Palatului Administrativ, în prezenţa unui număr de 200 de participanţi. Printre luările de poziţie se evidenţiază solicitările referitoare la lupta solidară împotriva marelui capital, impozitarea progresivă, despăgubirea invalizilor de război de către marii comercianţi îmbogăţiţi în timpul războiului sau scutiţi de serviciul militar. Preşedinte al asociaţiei a fost ales comerciantul de mirodenii Sülik Lajos. În ziua de Crăciun, 25 decembrie, miercuri, arădenii întâmpină Marea Sărbătoare a Naşterii Domnului cu bucuria de a petrece Crăciunul în pace dar şi cu emoţia inerentă frământărilor politice ale acestui decembrie tulbure.
Primarul oraşului împarte 70 de pachete cu cadouri de Crăciun printre săracii invitaţi la Sala Festivă a Palatului Administrativ. Fiecare pachet conţine 2 kilograme de făină, un kilogram de zahăr, un sfert de kilogram de cafea, două lumânari şi o bancnotă de 10 coroane”.
Se deschide noul cabaret al Aradului, unde majoritatea biletelor au fost vândute în avans. Patru cântăreţe, un cântăreţ, un umorist, o dansatoare şi un dansator condimentează programul bogat, axat cu precădere pe parodii. Spectacolele se reiau a doua zi de Crăciun cu două reprezentaţii zilnice de la 15:30 (cu preţ redus) şi de la 19.30 (cu preţ întreg).
Cinematografele Apollo şi Urania programează spectacole inedite în prima zi de Crăciun: „Diamantele canadiene”, respectiv „Comoara blestemată”, drame în 4 acte, pentru ca a doua zi de Crăciun să ofere publicului arădean alte spectacole incitante, „Căsătorie din interes”, respectiv „Casa mută”. Ambele cinematografe au câte 5 reprezentanţii pe zi în această perioadă a sărbătorilor. Şi teatrul arădean a pregătit pentru Crăciun un repertoriu special cu 4 spectacole de după-amiază.
Publicaţia „Aradi Hírlap” apare într-o ediţie specială în 16 pagini, cu poezii de Crăciun şi panseuri care asociază marea sărbătoare a creştinătăţii cu situaţia dificilă de după război, atât a maghiarilor arădeni cât şi a maghiarilor în general. Ziarul citează publicaţia arădeană “Românul” cu privire la instaurarea administraţiei româneşti în Transilvania şi confiscarea minelor ,,fostei Ungarii”, precizând că pe teritoriile ocupate de armata română nu sunt doar mine de cărbune, ci şi mine de sare şi de aur.
„Aradi Hírlap” informează că fostul comite principal al Aradului, dr. Barabás Béla a demisionat de la conducerea Asociaţiei umanitare arădene pe care o patrona şi pentru care reuşise să atragă donaţii de peste 100.000 de coroane.
În ziua de Crăciun publicul arădean află despre solicitarea societăţii de pompe funebre din oraş, adresată administraţiei locale de reparare a drumurilor către cimitirele arădene, impracticabile şi periculoase:
„Gropile dese şi adânci nu pot fi ocolite, se succes una după alta, iar carele mortuare se pot uşor dezechilibra şi răsturna săvârşindu-se astfel cel mai mare sacrilegiu. Până când covorul asfaltic va putea fi reparat din fundaţie rugăm ca gropile să se astupe cu câteva căruţe de zgură”.
Joi, 26 decembrie, continuă atmosfera de sărbătoare în oraş. La ora 21, la Cafe Restaurant Central se organizează o mare tombolă cu premii în tablouri ale unor artişti plastici cunoscuţi, de la Budapesta şi Arad. După extragere, arădenii s-au bucurat de un spectacol de muzică ţigănească a celui mai apreciat ansamblu al comitatului. Sărbătorirea nu a fost perturbată nici de faptul că proprietarul cafenelei, Gábor Ferenc, a fost condamnat la o amendă de 300 de coroane pentru încălcarea prohibiţiei referitoare la vânzarea băuturilor alcoolice.
Profitând de ziua cu un flux de pasageri mai scăzut, angajaţii feroviari din Arad au organizat după-amiază la ora 15, în sala festivă a Palatului Administrativ, şedinţa de constituire a filialei locale a Asociaţiei Feroviarilor din Ungaria.
Administraţia publică arădeană îndoliată îl conducea in aceeași zi pe ultimul drum pe Totossy Géza, care a încetat din viaţă în ajun de Crăciun la ora 19, la vârsta de 64 de ani. A fost timp de 24 de ani directorul Trezoreriei Aradului, un erudit dintr-o familie de intelectuali, al cărui frate este profesor universitar la Academia de Belle Arte de la Budapesta.
Dr. Andrei Ando
Trimite articolul
XIn sfârșit se publică un articol interesant.
-
Adevarat!!
-
Da, așa cred și eu. Articolul asta chiar e fain.
Unde erau românii în acea zi!? Sau nu erau români în Arad, la vremea aia!?
-
“Proclamația Unirii a fost redactată la Arad, de un grup din care făceau parte Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop și Ioan Suciu. După cum sintetizează unii istorici derularea evenimentelor de acum 100 de ani, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a fost gândită, proiectată și realizată la Alba Iulia de către arădeni.”
Citatul este dintr-un articol Europafm
În alta ordine de idei, oricâtă frustrare ar fi fost atât în rândul romanilor cât mai ales în rândul ungurilor, nu s-au bătut ca chiorii, au încercat sa-si lingă rănile care cum au putut.Dotorita acelor unguri și romani de la 1918 avem noi linistea de acum și conviețuirea fără incidente.
Hai sa mai lăsăm naționalismul extrem de o parte și sa fim mândri ca suntem oameni abia apoi romani sau unguri.
-
Dragă tweety mulțumesc că citezi din europafm! Înseamnă că ne știm …. de pe undele divertismentului aceluiași post de radio! Io mă refeream strict la ziarul citat/indicat în articol! Cât despre unguri! Îți doresc să ai cel puțin tot atâția prieteni unguri câți am eu! Pe deasupra și o nevastă unguroaică adevărată!
-
Un comentariu de nota 10! Mulțumesc!👍🙏
-
-
Nu erau romani in Arad . Tatăl meu este născut in 1947 iar mama cu 7 ani mai târziu . Pana la construcția Combinatului chimic in Arad nu se vorbea de loc românește . Doar Maghiară, Germana , sârbă . Iar înainte de al doilea război si ebraică . La construcția cominatului au dus oamenii din Moldova si putinele sate românești din județ .
Deci răspunsul este Nu . Nu se vorbea-
Atenție mare, cred că ti-au greșit rețeta.
-
marea cacare aradul arata ca umraina dupa razboi gropi mizerie si aberatii
bun….si cum arata totusi craciunul ? ca aici povestiti fara sa aratati nimic…sau limba romana a devenit o carpa de sters pe picioare din cate putem vedea.
-
Și ai ținut tu să faci o demonstrație de stâlcire a limbii. Învață prima dată să scrii corect, apoi apucă-te de comentarii! Ești de o ipocrizie crasă.
asta care a scris articolul nu e acel Ando care zicea ca suhaida a fost inventata la Arad?