ARAD. Întreruperi prea dese de curent, pene, fluctuații ale modului în care este furnizat curentul electric și intervenții tardive în remedierea penelor. Suficiente cauze pentru ca aparatura electrocasnică a arădenilor să cedeze încet, dar sigur. Și desigur suficiente motive de supărare pentru arădenii care se văd nevoiți să scoată mii de lei din buzunar pentru a-și repara, în cel mai bun caz, sau pentru a înlocui, în cazul dezastruos, aparatura. Pe banii din salariile și așa amărâte, sau mai grav, din pensiile jignitoare. Cine e de vină pentru toate acestea, cine răspunde și cum se pot îndrepta lucrurile?
Greu de spus în condițiile în care e și mai greu de demonstrat că aparatura a cedat din cauza acelei pene de curent, din cauza unui eveniment care are legătură cu rețeaua de curent și în acel moment. Și, totuși, care e situația reală în această chestiune? Câți arădeni au făcut reclamații și au depus plângeri pe tema penelor de curent care le-au luat cu ele aparatura? Câte primării au sărit în apărarea locuitorilor lor pe acest subiect, ba chiar în apărarea propriilor aparate electrice și electronice defectate în urma întreruperilor frecvente de curent?
Am pornit în căutarea acestor răspunsuri după ce un cititor ne-a anunțat că, în nici două luni de zile, a trebuit să investească peste 1.500 de lei în centrala pe gaz, iar explicația firmei care a venit să înlocuiască piesele arse a fost că acestea au cedat din cauza fluctuațiilor și întreruperilor repetate în furnizarea energiei electrice.
„În aceste condiții ce ar trebui să fac? Să pun deoparte în fiecare lună câte o mie de lei pentru posibila aparatură care ar ceda din cauza penelor dese de curent? Să îmi iau în fiecare lună o centrală nouă, că poate aceasta va face cu brio față fluctuațiilor? Să dau în judecată pe cine? Să mă plâng cui? Ce șanse am dacă fac sesizări la Enel? Mă ascută cineva de acolo?”, ne-a întrebat cititorul.
Întrebările noastre
În căutarea unor răspunsuri am dat de pagina oficială dedicată despăgubirilor pentru astfel de cazuri a celor de la Enel, încă principalul furnizor de energie electrică din această zonă a țării. Am decis să le adresăm lor câteva întrebări pentru a vedea câți arădeni au cerut despăgubiri pentru astfel de incidente și, desigur, câți au primit de fapt sume de bani pentru neplăcerile cauzate. Am aflat că în anul care a trecut 120 de arădeni s-au adresat Enel pentru că, în urma penelor de curent, au rămas fără aparatura electrocasnică. Doar 60 au și fost acceptați iar și mai puțini au primit deja sume de bani.
Care au fost întrebările noastre și răspunsul lor? I-am întrebat pe cei de la Enel câți locuitori ai județului Arad au solicitat, anul trecut, despăgubiri pentru deteriorarea aparaturii electrocasnice ca urmare a unor evenimente din culpa operatorului de rețea, câte cereri formulate de clienții arădeni ai societății au fost aprobate, anul trecut, câte plăți au fost făcute către aceștia și în ce cuantum; câte sesizări din județul Arad au fost depuse la Autoritatea (Oficiul) pentru Protecția Consumatorului pe acest subiect, ce răspunsuri au acordat cei de la Enel și dacă au existat sancțiuni aplicate de către instituția de control, anul trecut. Și, totodată, i-am întrebat câte procese în instanță a avut compania pe acest subiect ca urmare a cuplei operatorului de rețea, în 2020, câte au fost câștigate de companie și câte pierdute (cu indicarea sumelor pe care Enel trebuie să le plătească păgubiților), dar și câte plângeri a primit Grupul Enel România anul trecut de la administrațiile locale din județului Arad sau de la oficiali arădeni (parlamentari, consilieri județeni, primari etc.). Iar la final, pentru a-i putea lămuri pe cititorii noștri, am cerut să ne fie precizată noua politică Enel privind „Acordarea de despăgubiri pentru deteriorarea electrocasnicelor din culpa societății” și când evenimentul este considerat culpa societății.
Răspunsul companiei
Deși întrebările au fost destul de detaliate și speram ca răspunsurile să fie cât de cât pe măsură, Enel ne-a răspunsul astfel: „Companiile E-Distribuție realizează în fiecare an investiții importante în modernizarea rețelei, menite să reducă durata și frecvența întreruperilor în alimentarea cu energie a consumatorilor. Regretăm disconfortul resimțit de clienți în situațiile când apar incidente în rețea. Îi asigurăm că respectăm reglementările în vigoare (Ord. 177/2015) privind acordarea despăgubirilor aferente aparatelor electrocasnice deteriorate, ca efect al unor supratensiuni accidentale produse din culpa operatorului de rețea. Anul trecut, au fost înregistrate 120 de solicitări de despăgubire pentru deteriorarea aparaturii electrocasnice în județul Arad și, în urma unei analize complete, jumătate dintre acestea au îndeplinit condițiile legale pentru acordarea despăgubirii. O parte dintre clienți au primit deja sumele aferente despăgubirilor și, în cazul celorlalte dosare analizate ce îndeplineau condițiile de despăgubire, E-Distribuție Banat a respectat procedura cerând documente justificative în vederea soluționării lor. Pentru anul 2020, nu sunt înregistrate sesizări la ANPC privind acordarea de despăgubiri. În ceea ce privește reclamațiile venite anul trecut de la autoritățile publice, E-Distribuție Banat a înregistrat o singură solicitare care însă nu a îndeplinit condițiile necesare privind acordarea despăgubirilor.”
Detaliile despăgubirilor
Pe scurt, am aflat de la companie că 60 dintre cei 120 de solicitanți de despăgubiri au fost considerați ca încadrându-se în cerințele impuse pentru acordarea acestora. Detalii despre sumele de bani plătite deja, despre motivele exacte acceptate la despăgubiri, nici un cuvânt.
Totuși, am fost îndrumați spre aceeași subpagină, amintită de noi mai sus, – acordare despăgubiri pentru deteriorarea electrocasnicelor – pagină unde suntem informați că „Furnizorul de energie poate acorda despăgubiri atunci când deteriorarea aparaturii electrocasnice a intervenit în urma unor evenimente din culpa operatorului de rețea. Despăgubirile pentru deteriorarea receptoarelor electrocasnice se acordă clientului final dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: pentru locul de consum unde s-a produs evenimentul există încheiat contract de furnizare a energiei electrice cu clientul final; clientul final a solicitat în scris acordarea despăgubirii, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data apariției supratensiunii accidentale. În cererea de despăgubire se vor menționa cel puțin următoarele informații: numele titularului contractului de furnizare; adresa locului de consum; date de contact (telefon, e-mail); data la care a avut loc evenimentul care a produs deteriorarea receptoarelor electrocasnice/data luării la cunoștință a producerii evenimentului; valoarea estimată a prejudiciului provocat prin deteriorarea receptoarelor electrocasnice.
Furnizorul de energie, după primirea cererii de despăgubire din partea clientului final și dacă sunt îndeplinite condițiile enumerate mai sus, va solicita operatorului de rețea analiza incidentului reclamat. Ulterior operatorul de rețea va înștiința Enel Energie cu privire la acordarea/neacordarea despăgubirilor, urmând ca în următoarele 3 zile lucrătoare să îți transmitem răspunsul”.
Tot aici se arată faptul că „Dacă ești îndreptățit să primești despăgubiri, în termen de 60 de zile lucrătoare trebuie să ne prezinți documentele justificative în vederea calculării despăgubirilor, precum și modalitatea de acordare a sumei stabilite pentru despăgubire (virament bancar sau mandat poștal). Procesul de acordare despăgubiri este reglementat prin Ordinul ANRE nr. 177/2015 pentru aprobarea Procedurii privind acordarea despăgubirilor clienților casnici pentru receptoarele electrocasnice deteriorate ca efect al unor supratensiuni accidentale produse din culpa operatorului de rețea. Solicitarea de despăgubire poate fi transmisă prin orice canal de comunicare scris. Pentru detalii, verifica pagina Modalități de transmitere a petițiilor”.
Un război mereu anunțat
Dacă clienții persoane fizice sunt lăsați să bâjbâie printre reglementări în încercarea de a-și apăra drepturile și bunurile, autoritățile locale nu se obosesc neapărat să se lupte cu Enel, deși la nivel de declarații, din șase în șase luni, oficialii ridică vocea și își strigă nemulțumirea în mass-media. De făcute plângeri, însă, mai puțin. Mai mult, potrivit datelor de la Enel, o singură autoritatea locală a depus cerere de despăgubire, dar aceasta a fost oricum respinsă de furnizorul de electricitate.
În rest, prin comunicate și declarații publice, primarii își arată constant nemulțumirea față de modul în care este furnizată energia electrică. Situația devine de-a dreptul dramatică după vreo furtună serioasă, cum a fost cea din toamna lui 2017, când zile întregi localități de prin Arad au rămas fără curent. Atunci s-au făcut ședințe peste ședințe și sau dat ultimatumuri, mai marii Enel au fost pârâți pe unde s-a putut. Apoi curentul a revenit, vocile s-au stins, iar penele de curent s-au succedat ca până atunci. Fără vreo altă urmare.
Că autoritățile sunt nemulțumite știm. Cel mai recent exemplu este cel al Curticiului, unde întreruperile dese de curent i-au mobilizat, din nou, pe locuitorii de aici să demareze o acțiune împotriva celor de la ENEL. Dar acțiunea a vizat o strângere de semnături, la începutul anului, despre care apoi nu s-a mai zis absolut nimic. Primarul Bogdan Ban a așteptat într-o dimineață cetățenii Curticiului să vină să-și spună nemulțumirea despre căderile de tensiune, întreruperile de curent dese și timpii de reparație în caz de avarie din partea ENEL, urmând ca, „împreună cu domnul viceprimar Dan Doba și cu juriștii din cadrul primăriei să elaborăm un formular tip pentru strângerea de semnături. Prin intermediul angajaților din primărie, a consilierilor locali și voluntarilor vom încerca să adunăm cât mai multe semnături în încercarea de a rezolva aceste probleme din localitatea noastră”.
Situația de la Curtici nu e de azi, de ieri, ci de ani de zile. În iulie anul trecut, curticenii au încercat din nou să strângă semnături pentru a remedia într-un fel problemele cu furnizorul de energie electrică. Tot degeaba.
Scurtă poveste a unei lungi nemulțumiri
Probleme nu sunt doar la Curtici. De ani de zile, presa scrie despre ele, fără urmări. Am luat, doar pentru rememorare, două exemple. Unul din august 2014, când scriam de pildă articolul numit „Primarii «curentează» Enel” – povestea a doi primari sătui de serviciile groaznice ale companiei, care au decis să schimbe furnizorul de energie electrică pentru ca pagubele create de penele de curent să nu mai ajungă la zeci de mii de lei. Nu l-au schimbat, cu toate că, atunci, în 2014, chiar în ziua alegerilor prezidenţiale, unul dintre oraşele în cauză a ajuns pe prima pagină a ziarelor din toată ţara şi la televiziunile naţionale, după ce, din cauza unei pene de curent, preşedintele țării a fost votat la lumina lumânării. Cine erau cei doi nemulțumiți? Primarul din Curtici și cel din Pecica.
Cu șapte ani în urma acelui incident, adică în 2007, aleșii municipali s-au arătat scoși din sărite de modul în care cei de la Enel înțelegeau să răspundă penelor de curent. Subiectul exact? Penele de curent cu care se confruntă judeţul la fiecare furtună mai serioasă, întreruperile în furnizarea energiei electrice în cartiere, absenţa promptitudinii în intervenție a echipelor Enel. Au fost ședințe, s-au făcut declarații de război.
Dar de la indignare până la rezolvare calea e lungă. Au trecut din 2007 până acum 14 ani, dar problemele au rămas aceleași: penele lungi și dese, intervențiile mai puțin prompte ale celor de la Enel și pagubele pe care le suportăm tot noi.
Drepturi și obligații uitate
În apărarea arădenilor, sare cu gura, din când în când, câte un primar. Nicio instituție a statului menită să reglementeze situația între furnizorii de servicii și consumatori nu pare să fi intervenit (vizibil) vreodată pe temă. De fapt, în răspunsul lor, cei de la Enel au indicat acest fapt: zero sesizări venite de la Protecția Consumatorului. Nu ne rămâne decât să revenim noi pe subiectul drepturilor pe care le au consumatorii atunci când li se știrbesc din drepturi. Ceea ce o vom face nu doar când vine vorba despre Enel.