Câţi decedaţi au fost găsiţi în judeţul Arad pe listele electorale permanente? Doar 61, o cifră şocant de mică pentru cei care se aşteptau ca aici să fie diferenţele sau fraudele. Cifra, alături de alte cifre şi situaţii problemă de pe liste, ne-a fost confirmată chiar de Camelia Stoian, directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Arad: „În ceea ce priveşte decedaţii identificaţi în listele electorale permanente, avem pentru cele 283 de localităţi din judeţ, un număr de 61”.
Camelia Stoian are şi explicaţii pentru decedaţii care se regăseau totuşi pe liste: morţii din alte părţi şi lipsa personalului din primării. „Motivarea neoperării la timp a celor 61 de decedaţi diferă de la caz la caz. Parte din aceştia au fost decedaţi în străinătate şi aparţinătorii nu au depus documentaţia la timp, alţii au decedat în alte localităţi din ţară iar comunicările au ajuns cu întârziere. Avem şi cazuri în care decedaţii «sunt cu vechime», puţine, ce-i drept, la număr, determinate în principal de lipsa personalului din primării”, a precizat directorul. Cum a început însă numărarea morţilor în judeţul nostru, operaţiune demarată de câteva săptămâni?
S-a luat în considerare tema Memorandumului aprobat de Guvernul României în scopul actualizării listelor electorale permanente la data de 29.07.2012.
„În momentul conceperii tabelelor ce trebuiau înaintate, am solicitat lucrătorilor noştri de la nivelul celor 16 formaţiuni din judeţ să aibă în vedere prevederile punctului 11 din Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare desfăşurării referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României”, spune Stoian.
Directorul a indicat faptul că acea precizare a fost transmisă „ deoarece, în vederea plierii pe Programul calendaristic invocat, la nivelul judeţului, baza de date a fost îngheţată de către BJABDEP la data de 05.07.2012. Cu toate acestea însă, în liste au fost prevăzuţi inclusiv cei care au împlinit 18 ani în perioada 05.07.-29.07.2012, dar nu aveau cum să fie prevăzuţi cei care au decedat în aceeaşi perioadă”.
Stoian mai spune că, ulterior datei îngheţării bazei, au mai fost înregistrate decese la nivelul judeţului, „însă, din acest moment, reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale, probabil că au procedat la eliminarea acestora din liste prin suprascrierea cu pixul în dreptul persoanei decedate şi menţionarea actului de deces”.
15.552 fără acte
Guvernul nu a căutat însă doar decedaţii de pe liste ci şi cei „expiraţi” iar aici cifrele sunt impresionante pentru Arad. Avem 15.552 persoane cu actul de identitate expirat la nivelul judeţului, din care peste 2.000 nu au avut niciodată acte. Care e situaţia acestora, cu adevărat? „Să nu ne imaginăm că toţi sunt în ţară. Nicidecum! Aceştia sunt, în marea lor majoritate, plecaţi la muncă în străinătate şi se prezintă de obicei, pentru punerea în legalitate cu acte de identitate, în perioada sărbătorilor, când revin în ţară”, a detaliat Camelia Stoian.
Toţi cei 15.552 se regăsesc însă, conform legii, pe listele electorale, având conferit dreptul de a intra în legalitate până inclusiv în ziua votului.
Plecaţi de 20 de ani
O situaţie aparte luată în calcul în aceste săptămâni a fost şi cea a cetăţenilor români de etnie germană, a celor moldoveni, dar şi a celor care au imigrat în străinătate în ţări precum Canada, Australia, SUA, Israel, fără a-şi reglementa statutul juridic faţă de statul român, situaţie reclamată de mulţi primari din Arad.
„Toţi cei în cauză, conform comunicărilor nominale ale primăriilor şi ale organelor de poliţie, nu mai domiciliază faptic la domiciliul indicat în baza noastră de date, având imobilele înstrăinate de peste 20-30 de ani, dar nu au procedat la prezentare în vederea reglementării statutului personal faţă de statul roman”, spune Camelia Stoian.
Prea multe nu se pot face cu aceşti cetăţeni, căci, „pe baza proceselor-verbale încheiate de organele de poliţie, instituţia noastră poate dispune doar efectuarea menţiunii operative de „plecat în străinătate” în baza de date”.
Fapt ce nu are cum să-i mulţumească pe primari, care i-ar vrea radiaţi din listele electorale permanente. Care primari şi-ar dori aşa ceva? Cei care au mulţi în astfel de situaţii, aşa cum este cazul Sântanei (1004), Lipovei (500), Vladimirescu (1148), Pilu (89), Păuliş (29).
Şi prin ţară
Nu doar cei plecaţi în străinătate le-au dat bătăi de cap autorităţilor în aceste zile ci şi cei plecaţi prin ţară. „Avem şi cazuri de cetăţeni care nu şi-au reglementat situaţia domiciliului si nu mai figurează faptic în localitate, ci pe teritoriul României, în loc necunoscut. Mai exact, locuiesc „undeva” fără forme legale. În acest fel, aceştia rămân în baza de date cu ultimul domiciliu legal dovedit şi înscris în actul de identitate şi implicit se regăsesc pe listele electorale din localitatea ultimului domiciliu”, prezintă şi această situaţia Stoian.
Problemele sunt eliminate doar când fie cel în cauză se prezintă undeva în ţară în vederea punerii în legalitate cu un nou domiciliu, fie este identificat într-o unitate de asistenţă medico-socială , fie îşi modifică statutul civil prin deces, căsătorie sau divorţ, indică directorul Stoian.
Toate aceste situaţii -problemă, pe care fie legea, fie numărul insuficient al angajaţilor statului, fie nepăsarea cetăţenilor nu le pot şi nici nu le vor îndrepta în curând, se regăsesc pe listele electorale permanente din judeţul nostru.
Pe cale de eradicare
Acestea nu sunt toate problemele de pe listele permanente. „Mai avem şi categorii „pe cale de eradicare”, mai exact, cetăţeni români posesori ai buletinelor de identitate cu termen de valabilitate nedeterminat , acele BI-uri, pentru care schimbarea de domiciliu a fost realizată prin aplicarea unei ştampile pe fila de schimbare de domiciliu fără să se facă vreo comunicare de către posturile de poliţie către serviciile de evidenţă a persoanelor”, a indicat de final Camelia Stoian.
„La capitolul decedaţi, stăm bine numărul de 61 nefiind deloc mare, prin repartizare la cele 283 de localităţi” Camelia Stoian
Citiți principiile noastre de moderare aici!