Parlamentarul democrat-liberal crede că ieşirea din recesiune va fi urmată, până la finele anului, de ieşirea din criză.
Domnule deputat, se vorbeşte cel mai adesea în bătaie de joc că în România nu mai avem recesiune, dar avem criză. Cum se poate explica, pe înţelesul oamenilor, această afirmaţie?
NIŢU: Vorbesc în bătaie de joc cei din opoziţie, deşi ei ştiu bine că afirmaţia este corectă. Iar unii dintre ei chiar nu înţeleg fenomenul economic. Să definim cei doi termeni. Recesiune înseamnă descreştere economică. Criza este creşterea nesustenabilă a deficitului bugetar. Mai pe înţeles, aceasta presupune că statul trebuie să se împrumute pentru a acoperi cheltuielile care sunt mai mari decât veniturile. Iar aceste împrumuturi măresc datoria publică. România a intrat în recesiune prin septembrie 2008, dar criza era prezentă cel puţin din iunie 2008. Numai că guvernarea PNL, susţinută de PSD, a tăcut chitic şi nu a spus oamenilor în ce situaţie se află ţara. Astăzi, România are creştere economică două trimestre consecutiv, deci nu mai este în recesiune, dar rămâne în criză pentru că încă mai avem un deficit bugetar mai mare de 3%, atât cât este convenit în Tratatul de la Maastricht.
PNL şi PSD mereu fac trimitere la cât de bine o duceau românii în perioada 2004-2008 şi cât de rău o duc astăzi.
NIŢU: Ei fac trimiteri, dar să discutăm realităţi. În acea perioadă, cheltuielile bugetare au crescut cu un ritm mult mai mare decât permitea creşterea economică. Altfel spus, consumam mai mult decât produceam. Mai exact, cheltuielile au fost mult peste venituri, chiar dacă era o perioadă de creştere economică. Din cauza acestor cheltuieli mai mari o duceau oamenii mai bine. Momentul adevărului a sosit în 2008, la sfârşitul anului. Din păcate, PDL a trebuit să plătească oalele sparte de alţii şi să aducă economia la adevăr. Măsurile de austeritate au fost necesare. Aş mai preciza că amânarea măsurilor de austeritate pe care le-a luat guvernul Boc a dus în alte ţări europene la crize mult mai profunde decât la noi. Urmarea este că UE a obligat aceste ţări să ia măsuri comparabile cu cele din România.
Măsurile de austeritate au dus la scăderea nivelului de trai. Nu se puteau lua alte măsuri?
NIŢU: Nu, pentru că era absolut obligatoriu să se reducă cheltuielile materiale şi cele legate de personal. Altfel, ar fi trebuit să se umble la investiţii, am fi omorât economia şi, implicit, posibilitatea de dezvolatre economică. Să nu uităm că eram în criză, nu existau venituri care să acopere cheltuielile, dar de plătit trebuia să plăteşti salarii şi pensii. S-a plătit mai puţin, dar s-a plătit.
Opoziţia mereu afirmă că trebuiau luate măsuri de creştere economică şi astfel ar fi existat venituri la buget.
NIŢU: Cu gura poţi lua tot felul de măsuri. Când eşti în criză, prima măsură e să asiguri stabilitatea financiară. Abia apoi poţi lua măsuri de creştere economică. Ceea ce s-a şi întâmplat. Să discutăm pe cifre. Investiţiile străine au crescut de opt ori în ianuarie 2011 faţă de ianuarie 2010. Exporturile au crescut în 2010 la cel mai ridicat nivel de după 89: 37,2 miliarde de euro, depăşind cu 3,5 miliarde anul de referinţă 2008. Ritmul de absorbţie a fondurilor europene a crescut de 14 ori. Şi mai există şi alţi indicatori de creştere economică. Noi discutăm cifre, nu facem demagogie, cum puteţi vedea şi auzi din gura opoziţiei.
Nu ne-am îndatorat prea mult la FMI şi UE?
NIŢU: FMI şi UE nu finanţează ţările care nu au capacitate de rambursare a împrumutului. Dacă am primit bani, înseamnă că România stă bine din acest punct de vedere. În plus, aceasta este cea mai ieftina finanţare posibilă pentru orice ţară, deci şi pentru România.
A crescut însă şi datoria publică a ţării.
NIŢU: Să recurgem iarăşi la cifre. Datoria publică externă pe termen mediu şi lung este de 73 de miliarde de euro. Numai că, din această cifră, datoria privată, care nu este datoria statului român, este de 37,5 miliarde euro. Ceea ce înseamnă că, practic, datoria statului român este de 35,5 miliarde euro, departe de cifra vehiculată de opoziţie. Toată problema este de unde iei informaţia. Cine ştie să acceseze internetul va găsi informaţia corectă.
Nu e mult 35,5 miliarde euro datorie?
NIŢU: România este printre ţările cu cea mai mică datorie publică din Europa, mai exact ne aflăm pe locul IV printre ţările cu cea mai mică datorie publică. Prin Tratatul de la Maastricht s-a stipulat ca datoria publică să nu depăşească 60% din PIB. Or, România are 35% din PIB datorie. Să amintim că Grecia, Italia şi Belgia au peste 100%.
Se afirmă că nici în acest an nu ieşim din criză. Care e opinia dumneavoastră?
NIŢU: Această criză a fost prima mare criză a globalizării. Aceasta presupune că crizele naţionale depind de criza globală.
Dar alte ţări au ieşit din criză.
NIŢU: Sunt şi ţări care nu sunt în criză: China, Brazilia, Argentina, dar România depinde 70% de economia UE. Or, se ştie bine că în UE există ţări care sunt grav afectate de criză: Grecia, Portugalia, Irlanda şi nici Spania, Italia sau Anglia nu stau prea bine. Răspunsul ar fi că, chiar în aceste circumstanţe nefavorabile, până la sfârşitul acestui an, România are şanse să iasă din criză.
Ce înseamnă asta pentru buzunarul cetăţeanului?
NIŢU: Aceasta presupune că, dacă creşterea economică este pe măsura prognozei, adică 1,5-2%, în cursul anului 2012 e posibilă recuperarea salariului în sectorul public la nivelul lui iunie 2010. Este posibilă şi reducerea CAS şi chiar a cotei unice, ceea ce ar da un impuls mediului de afaceri.
Credeţi că oamenii au înţeles corect ceea ce aţi încercat să explicaţi prin răspunsurile dumneavoastră?
NIŢU: Cei care vor să înţeleagă şi nu pornesc cu prejudecăţi la citirea acestui interviu, vor înţelege. Cine-şi propune să nu înţeleagă, nu înţelege. Adversarii noştri politici vor înţelege, dar vor spune pe invers. Eu sunt convins însă că, în timp, tot mai mulţi oameni vor înţelege eforturile şi sacrificiile de imagine pe care PDL le-a făcut pentru a duce ţara la normalitate. Preţul politic plătit de PDL merită pentru că am făcut o reformă a statului care va genera o Românie mai eficientă.
Adrian Niţu: “România este pe locul IV printre ţările cu cea mai mică datorie publică din Europa”
JA-D.D.
Parlamentarii PDL Arad prefera un premier politic
Parlamentarii PDL, vicepresedinti
Citiți principiile noastre de moderare aici!