„De când sunt eu, nu am văzut aşa ceva. Nu am trăit aşa secetă”, ne-a spus însuşi directorul Direcţiei Agricole Arad, Ioan Martin. „Culturile de toamnă sunt grav afectate. Pentru moment, nu se pot face estimări, dar se vede cu ochiul liber că porumbul, floarea-soarelui, soia şi sfecla de zahăr vor fi recoltate în cantităţi mult mai mici decât anul trecut”, ne-a mai spus Martin. E secetă mare în Arad. Şi e lungă tare. Precipitaţiile lipsesc aproape cu desăvârşire de peste o lună şi jumătate, dar o ploaie sănătoasă nu a mai căzut în judeţul nostru de prin luna mai. Dacă păioasele nu au fost foarte afectate, seceta începând după maturizarea boabelor de grâu, secară, orz sau orzoaică, culturile de toamnă au resimţit din plin lipsa precipitaţiilor. Boabele de porumb stagnează de o lungă perioadă de timp şi nu se mai dezvoltă, iar soia nu a crescut suficient pentru a putea fi recoltată. „La nivelul judeţului avem însămânţate aproximativ 122.600 de hectare de porumb, 25.700 de hectare de floarea soarelui, 1.900 de hectare de soia şi 2.100 de hectare de sfeclă de zahăr. Dacă avem noroc, poate reuşim să facem un pic de producţie la floarea soarelui, dar la porumb va fi devastator”, prezice şeful agriculturii din Arad. Situaţia este dramatică pe alocuri. De exemplu, din zona Zimandul Nou au fost raportate culturi afectate în proporţie de nici mai mult, nici mai puţin decât 80 la sută. Un procent uriaş, care nu lasă loc de interpretări sau de speranţe.
Totul depinde de zonele în care au fost înfiinţate culturile, după cum ne-a spus Ioan Martin. „În zonele joase ale judeţului, acolo unde pânza freatică este la o adâncime mică faţă de nivelul solului, pământul şi-a mai tras umiditate din apă subterană şi a dezvoltat plantele. Însă în zonele înalte, cu soluri nisipoase, unde pânza freatică este la adâncime mare, e prăpăd”, explică directorul Direcţiei Agricole.
Rămânem fără furaje
Vestea cea mai proastă referitoare la secetă şi la culturile slabe care sunt aşteptate vine dinspre sectorul zootehnic. Există riscul ca arădenii care cresc animale să nu aibă cu ce să le hrănească la iarnă. „Mă gândesc cu groază la perioada de stabulaţie, când animalele vor trebui hrănite. Crescătorii sunt cei mai afectaţi de secetă. Pentru că dacă au avut ei teren însămânţat, culturile vor fi foarte slabe. Iar dacă vor trebui să cumpere porumb, le va fi din nou foarte greu. Pentru că, cel mai probabil, preţul va creşte din cauza culturilor foarte slabe. Şi, ca şi crescător de animale, nu ai variantă. Trebuie să cumperi hrană pentru ele, altfel îşi mor de foame iarna în grajd”, spune Ioan Martin. Acesta îi sfătuieşte pe crescătorii de animale să ia toate măsurile de precauţie şi să adune tot ce poate fi folosit ca şi hrană pentru bovine, porcine şi ovine. „Să strângă oamenii paiele de la cereale, să le adune, altfel vor fi probleme cu furajele pentru animale”, sfătuieşte directorul.
Agricultura, în pericol
O altă mare problemă cauzată de seceta prelungită este reprezentată de lucrările agricole de vară. Practic, inclusiv culturile de anul viitor sunt puse în pericol de această perioadă lungă fără ploi. „Pământul este tare ca piatra. Trebuie pregătit terenul pentru însămânţarea culturilor de rapiţă şi păioase. În condiţiile astea, nici măcar nu se poate pregăti terenul. La cât de tare este, pământul strică utilajele. Să nu mai pomenim faptul că, dacă se face însămânţarea pe astfel de secetă, sămânţa nu va germina în veci. Avem neapărat nevoie neapărat de ploaie. Chiar dacă apa nu va mai putea schimba culturile de porumb, soia sau floarea soarelui, va ajuta la pregătirea terenului pentru culturile viitoare. Altfel, nici nu vreau să mă gândesc ce se va întâmpla”, crede Ioan Martin.
Fără irigaţii
Poate că efectele devastatoare ale secetei din acest an ar fi putut fi contracarate într-o oarecare măsură dacă agricultorii noştri îşi dădeau interesul pentru realizarea unor instalaţii de irigare. În judeţul Arad avem aproape 30 de mii de hectare care ar putea fi irigate. Însă numai 130 chiar au fost irigate, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Costul mare al unor astfel de instalaţii, dar şi comoditatea agricultorilor arădeni au făcut ca, în acest moment, culturile să stea la mâna vremii.
Citiți principiile noastre de moderare aici!