Rudăria, nume purtat până în 1970, azi comuna Eftimie Murgu (dar însemnările istorice consfinţesc şi un alt nume, acela de Gârlişte, loc de baştină al Cnejilor , supuşii Regatului maghiar care avea în posesiune o seamă de sate din Valea Almăjului), şi-a primit goşti din multe zone etnogeografice din ţară dar şi dinafara ei, să-şi încunune Ethosul local, cu două mari Sărbători de pomenire a înaintaşilor. Este vorba de împlinirea a 150 de ani de la naşterea cărturarului dr. Ion Sârbu şi 210 ani de la naşterea luptătoruui încărcat de idealuri, Eftimie Murgu.
Prezenţa oficialităţilo locale , a înaltelor feţe bisericeşti, a istoricilor de pretutindeni ori a colecţionarilor, au dat o notă de sărbătoare şi o pată de nestemată culoare Sărbătorii muzeelor săteşti, aflată la a şasea ediţie şi patronată de Primăria şi Consiliul local dar şi de Asociaţia Banatcult (coordonator proiect, dr. Dacian Rancu).
După rostirea cuvintele de bun venit şi motivarea rostului acestei întâlniri cu români din Valea Timocului, Bulgaria, Voivodina, dar şi din Arad, Timiş, Caraş, Sibiu, Braşov etc, o frumoasă şi nobilă misiune i-a revenit bodroganului nostru, neobositul rapsod şi dascăl , Omul-Muzeu, Gheorghe Rancu, stabilit de aproape cincizeci de ai, la Şopotu Vechi, aceea de a prezenta Standurile expozanţilor. Care nu au fost deloc puţine şi nici lipsite de substanţă aromată de mucegaiul vremii. Iată ce a spus…Aşa cum pădurile virgine se dăinuie peste ceaţa şi bruma brazilor, aşa şi noi, aici, nu trebuie să ne tundem neamul. Un reper în Valea Almăjului este şi această activitate! Invit, pe rând, pe toţi expozanţii să îşi prezinte colecţiile. Acestea au constat din ziare şi reviste cu tematică sătească, foarte vechi, colecţii de carte bisericească, reviste cu alte arii tematice, cărţi, documente şi înscrisuri, unelte şi obiecte casnice, desprinse din Podu Căşii.
Am avut plăcerea să întâlnesc şi arădeni fericiţi, profesorul Pavel Sârbu băştinaş, reprezentanţii comunei Felnac – cu o Expoziţie de costume locale , atât de stat cât şi de port, Editura Gutenberg a donat o impresionantă colecţie de carte şi revista cu acelaşi nume împănată cu pita cu clop, călăpăr şi cursură măceană. O adevărată încântare a fost vorbirea şi rostirea familiei Piri din Turnu, reprezentanţi ai Societăţii Propircult care a înjghebat o Gospodărie torneană a Sălaşelor de altădată, cu lanuri de grâu şi maci în floare , cu fântână şi ulcior ,căci, la obârşie la izvor.. se-ntâlneşte dor cu dor ….a prezentat procesul de facere a pitei , .pănă….asudă grinda,,, chiar din maiaua adusă iar când pita s-a copt a fost oferită spre cuştuleală. gugulanilor care admirau frumosul costum local de Turnu. Noi nu uităm sărăriţa, nici sobiţa ,nici sita de fărină ,nu uităm locul unde trăiesc laolaltă mai multe naţii ,a spus doamna Piri.
În concluzie, am participat , pe Valea Almăjului , la o Sărbătoare vorbit doinită, căci atât reprezentanta Văii Cladovei,Timoc, Nadranka, dar şi cea a Timişului , două Coloane ale Infinitului cum avea să le numească Aurel Bancu, Delia, şi-au prezentat creaţiile proprii doinindu-le în sunet de acordeon, despre care, scriitorul Ion Marin Almăjan a spus…Fără hrană de suflet, hrana de zi cu zi nu ar avea saţ.Partea a doua a zilei a fost dedicată unui Simpozion închinat celor două mari personalităţi locale la care a participat o selectă asistenţă.
Florica Ranta CÂNDEA
Citiți principiile noastre de moderare aici!