Majoritatea arădenilor stau acasă şi se uită la televizor în timpul liber. Acestea sunt unele din rezultatele proiect de cercetare sociologică iniţiat şi derulat de Centrul Cultural Judeţean Arad în colaborare cu Institutul Intercultural Timişoara, proiect care stă la baza elaborării Strategiei Culturale a judeţului Arad.
10 ore în week-end
„Pentru Municipiul Arad, timpul liber disponibil este de aproximativ 5 ore în timpul săptămânii (valoarea mediei este de 5,01 ore) şi aproximativ 10 ore la sfârşitul săptămânii (valoare medie este de 9,57 ore). La nivelul mediului urban şi rural, timpul liber este sensibil mai ridicat (6,5 ore în timpul săptămânii şi 11,1 ore în weekend), iar la nivelul întregului judeţ acesta înregistrează valoarea de 5,9 ore în timpul săptămânii şi 10,5 ore în weekend”, se menţionează în raportul întocmit de consultant, în urma analizării rezultatelor sondajului.
Potrivit specialiştilor, rezultatele sunt în mare măsură comparabile cu cele înregistrate pentru Municipiul Arad în cadrul studiului din 2008, unde valorile medii ale timpului liber au fost de 4,55 ore în timpul săptămânii şi de 10,16 ore în weekend. În mod similar, şi pentru nivelul judeţului Arad, distribuţia timpului liber a rămas relativ constantă, la nivelul studiului din 2002 înregistrându-se o medie săptămânală de 5,22 ore şi una de weekend de 9,88 ore.
Acasă, la TV
Cele mai multe răspunsuri ale arădenilor în ceea ce priveşte modalitatea de petrecere a timpului liber au fost: acasă, respectiv, mai mult acasă. Principalele modalităţi de petrecere a timpului liber, pentru Municipiul Arad sunt: TV 20,7%, sport, plimbare 20% şi acasă, gospodărie 11,3%. Pentru ansamblul judeţului, pe primul loc s-a plasat varianta acasă, gospodărie 22,6%, urmată de TV 15,6%, sport, plimbare 10,7% şi vizite prieteni 10,1%.
„În privinţa orientării domestic vs. public ca opţiuni de petrecere a timpului liber, pentru toate straturile analizate, răspunsurile tind să se grupeze spre spaţiul domestic, variantele de răspuns mai mult acasă şi de obicei acasă cumulând peste 50% din opţiunile fiecărui sub-eşantion (la rural chiar 73,4%)”, se subliniază în raport.
Marjă de eroare de 3,98%
„Rezultatele analizate la nivelul întregului judeţ corespund unui eşantion reprezentativ de 609 subiecţi cu o marjă de +/- 3,98%”, menţionează iniţiatorii proiectului.
S.B.
Citiți principiile noastre de moderare aici!