Arad. Un basm, o fantezie, un vis frumos. Planul schiţat al Aradului gândit pentru competiţia capitală culturală europeană 2021 a fost prezentat la finele săptămânii trecute de către consilierul local, Cătălin Lazurcă, preşedintele comisiei de cultură din cadrul CLM Arad. Evenimentul a avut loc în cadrul şedinţei comisiilor reunite de cultură-învăţământ din cele două oraşe, Arad şi Pecs, imediat după prezentarea filmului despre Arad, care a fost vizionat iniţial în Parlamentul European în martie, la prezentarea organizată de Iosif Matula.
Ce cuprinde planul-schiţă intitulat „Marchează Aradul Cultural (Marking Arad Culturaly)? Câteva vise precum înființarea unui muzeu feroviar, deschiderea unor filiale ale institutelor culturale europene la Arad, organizarea unui târg de idei, o dată la doi ani, care să vină cu soluţii alternative, un muzeu al sportului şi, desigur, un plan ambiţios legat de Cetatea Aradului. Conceptul cultural cuprinde şi câteva idei privind pregătirile pentru obținerea tiltlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021.
Până în 2030
Obiectivele acestui „moment de fantezie”, aşa cum l-a catalogat însuşi Cătălin Lazurcă, sunt trasate până în 2030, aşa că timp de realizare ar fi suficient. S-a vorbit, tot atunci, şi tot în cadrul acestui concept, de necesitatea legării consumului cultural de participarea creativă, care ar duce la identificarea resurselor care să creeze acte de cultură în oraş, altele decât cele istorice, sau mai exact care se desfăşoară cu precădere în Arad. Şi, cum era de aşteptat, în schiţarea planului Municipalităţii pentru competiţia din 2021, s-a vorbit şi despre necesitatea atragerii în Arad a unor profesionişti din domeniul culturii, care să aibă câteva obiective clare: recuperarea şi revalorificarea moştenirii arhitecturale a orașului, stimularea turismului cultural, precum şi recucerirea creativă a spaţiilor urbane.
De la fabrici la teatru
Nici procedura folosită de alte oraşe în lupta câştigată pentru capitala culturală europeană nu a fost uitată din prezentare, căci s-a vorbit de o tradiţie industrială care poate fi convertită cultural, de redesenarea unor spaţii acum industriale într-unele artistice. „Aradul are multe fabrici vechi, care ar putea să fie folosite ca spaţii în care să aibă loc acte de cultură”, a punctat Cătălin Lazurcă.
Şi pentru că turiştii sunt una dintre ţintele finale ale acestei lupte, s-a amintit şi de creearea de noi trasee turistice cu tematici istorice, care să pună în evidenţă personaje istorice originare din Arad (Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop etc.), sau de cele de talie europeană, care au marcat, de-a lungul anilor, cultura Aradului (Franz Liszt, George Enescu, Mihai Eminescu).
Cetatea Aradului a fost legată de reinventarea identităţii Aradului, iar pentru o astfel de ţintă un concurs internaţional de idei pare pentru executivul local soluţia optimă. Finalul: redefinirea unui nou centru cultural european.
Un campus universitar, un tur al cetăţii cu barca, pe râul Mureş, şi zeci de spaţii generoase de expoziţie, toate ar urma să prindă viaţă în legătură cu Cetatea.
Şi think-tank
Iar pentru implementarea conceptului „Marchează Aradul Cultural” s-a propus fondarea unui think-tank care să supravegheze implementarea acestei strategii, adică o asociație sau o organizație specializată care oferă informații necesare pentru a crea, amplifica, diminua, înlătura, organiza sau optimiza un anume compartiment funcțional al societății.
Citiți principiile noastre de moderare aici!