ARAD. Suntem expuşi tuturor urgiilor provocate de natură, dar, cu toate acestea, şansele ca evenimentele extreme să se întâmple sunt destul de mici. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prin Centrul Operaţional Judeţean Arad, a întocmit Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor, plan în care se regăsesc toate blestemele naturale care se pot abate peste judeţul nostru. Iar fenomenul cu care începe acest plan este vijelia.
„Vijeliile, furtunile şi ploile torenţiale se produc în judeţul Arad în special în sezonul cald, între lunile aprilie şi octombrie. Acestea constituie unul din fenomenele meteorologice care încep să se manifeste din ce în ce mai des pe teritoriul judeţului din cauza schimbărilor climaterice din ultimii 20 de ani. Dintr-un studiu efectuat de autorităţile meteorologice a rezultat că, între anii 1985 – 2012, pe teritoriul judeţului Arad au fost înregistrat 59 fenomene de vijelie. Din datele de care dispunem, vârful acestor fenomene s-a produs în anul 2003, în localitatea Mişca, şi în anul 2005, în localitatea Socodor. Fenomene similare, dar cu intensitate mai scăzută, s-au produs şi în localităţile Zăbrani, Dieci, Cermei, Peregul Mare”, se arată în plan.
O altă „boală” a Aradului, care apare tot mai des, este grindina. În perioada 1985 – 2012, au fost înregistrate 56 de cazuri de căderi de grindină. Iar zona cea mai expusă, potrivit măsurătorilor meteorologice, este Câmpia de Vest.
Iar expunerile la natura dezlănţuită nu se opresc aici, cel puţin când vine vorba de studiile despre judeţul Arad. În ceea ce priveşte ninsorile, acestea pot fi interpretate ca un fenomen meteorologic extrem. Asta dacă luăm în calcul şi ce ierni grele a suportat judeţul nostru în ultimii ani.
„În ultimi 20 de ani, pe teritoriul judeţului Arad au fost înregistrate precipitaţii masive sub formă de ninsoare în anii: ianuarie – februarie 1985 (pe tot teritoriul judeţului), decembrie 1999 (în zona de est a judeţului), în ianuarie 2003 (în zona de vest a judeţului), decembrie 2010 (întreg teritoriul judeţului) şi februarie 2012 (întreg teritoriul judeţului)”, se arată în planul cu pricina. Mai grav este că, tot datorită schimbărilor climatice, se poate observa că în ultimii ani înzăpezirile au fost tot mai dese şi au afectat întreg judeţul.
Apă multă sau deloc
Un alt fenomen meteorologic extrem, resimţit din plin, în ultima perioadă, în Arad, a fost seceta. „Cei mai secetoşi ani au fost: 1983, 1993, 2000, 2007, 2011 şi 2012. Ca efect principal acest fenomen poate să ducă la o lipsă de apă, mai ales pentru agricultură”, spun cei care au întocmit planul.
Din datele prezentate, se observă clar că seceta apare tot mai des în Arad. Dacă, în urmă cu 30 de ani, incidenţa era de o dată la zece ani, ea a scăzut la şapte, la patru şi, în ultima perioadă în fiecare an. Paradoxal, Aradul este expus şi în momentul în care prea multă apă ia cu asalt judeţul.
„Riscul de inundaţii pe raza judeţului Arad este determinat de existenţa a trei cursuri majore de apă: râurile Mureş, Crişul Alb şi Crişul Negru”, este specificat în plan. Iar ca şi cauze, ar putea fi enumerate undele de viitură generate de cantităţi mari de zăpadă acumulate, ploi generale de mare amploare în bazinele hidrologice ale acestora sau combinarea celor două fenomene.
Avem şi cutremure
Chiar dacă ne este greu de crezut, judeţul nostru poate fi ameninţat de cutremure, mai ales că se află pe a doua mare zonă seismică din România, după Vrancea, respectiv zona Banloc. „Zona are o activitate seismică continuă de intensitate medie, cu perioade de revenire mari dar inconstante, producându-se cutremure de tip intraplacă”, spun specialiştii. Cu toate acestea, rar au fost înregistrate cutremure mai mari de patru grade pe scara Richter. Iar un cutremur în Arad care să aibă şase grade pe scara Richter se poate întâmpla doar o dată la… 1.120 de ani.
alin.gherasim@informmedia.ro
Aradul este pe harta turistica regionala
Citiți principiile noastre de moderare aici!