ARAD. Pe bani europeni şi cu o întârziere de doi ani de zile, Administraţia Naţională Apele Române a finalizat harta zonelor de risc de inundaţii. Iar judeţul nostru se află pe această hartă cu două bazine, atât pe Mureş, cât şi pe Crişuri. Harta cu pricina indică faptul că, în ceea ce priveşte bazinul Mureşului, inundaţiile sunt posibile în destul de multe locuri, cu precădere în extremitatea vestică a judeţului, dinspre Arad spre Nădlac.
Potrivit documentului întocmit de Apele Române, Mureşul prezintă riscul de a ieşi din matcă încă de la intrarea în judeţul nostru, în zona Zam. După ce trece prin localităţile de pe Valea Mureşului, râul prezintă din nou risc de inundaţii chiar înainte de intrarea în municipiu. Potrivit hărţii, municipiul este cea mai sigură zonă din judeţ, cu şansele cele mai mici de a fi inundată. Însă, imediat după ce iese din Arad, Mureşul prezintă risc mare de inundaţii, mai ales că intră într-o zonă mai joasă. Întreg Parcul Natural Lunca Mureşului este, potrivit statisticilor adunate de către Apele Române, o zonă cu grad ridicat de producere a inundaţiilor.
Periculos
Din Lunca Mureşului, singura localitate care pare să stea mai bine din punct de vedere al riscurilor este Semlacul, care se află la o altitudine cu câţiva metri mai ridicată decât Pecica, Şeitin sau Nădlac. În sfârşit, potrivit hărţii de risc, la doar câţiva kilometri de ieşirea din ţară, Mureşul poate deveni foarte periculos. În zona Nădlacului este semnalat cel mai mare risc de inundaţii, în imediata apropiere de graniţa cu Ungaria.
Crişul, risc mai mic
Nici bazinul Crişurilor nu este ferit de pericolul de inundaţii. Însă, spre deosebire de Mureş, zonele cu grad de risc sunt mai puţine aici. Crişul Alb este râul care ar putea face cele mai mari probleme pe raza judeţului nostru. Încă de la intrarea din Hunedoara, Crişul Alb poate ieşi din matcă, localitatea Vârfurile fiind menţionată ca fiind una cu risc de inundaţii destul de grave. După ce trece de Vârfurile, râul prezintă risc de inundaţii destul de mic pe întregul curs până la Sebiş şi, mai departe, până la Ineu, oraş posibil expus inundaţiilor.
După Ineu, Crişul Alb nu pare să mai prezinte pericol până în zona oraşului Chişineu Criş. Aici este cea mai mare zonă cu risc de inundaţii, zeci de kilometri pătraţi putând cădea pradă apelor dacă râul iese din matcă. Tot aici vine şi Crişul Negru care, înafară de această zonă, nu prezintă pericol pe teritoriul judeţului nostru. Însă zona de frontieră este în mare pericol în caz de inundaţii, potrivit hărţii întocmite de Apele Române.
Doar râuri
Administraţia Naţională Apele Române a întocmit harta de risc de inundaţii doar pe cursurile râurilor principale şi ale afluenţilor acestora. Însă, la nivelul judeţului nostru, există un alt risc de inundaţii, unul care nu este menţionat nicăieri. Zonele joase ale judeţului pot avea de suferit şi de pe urma ploilor abundente, după ce solul este suprasaturat de apă şi nu mai poate prelua precipitaţiile. Exemple concrete în acest sens am avut la Pâncota, unde, anul trecut, din cauza ploilor abundente, apa a început să se ridice peste nivelul solului. Pe lângă că a băltit pe hectare întregi de teren agricol, apa a inundat şi subsolurile caselor din zonă. O altă localitate afectată de inundaţiile provocate de precipitaţii a fost Şicula, acolo unde, în 2010, a fost nevoie de intervenţia pompierilor pentru a îndepărta apa care avea o înălţime de 20-30 de centimetri.
Măsuri pe hartă
Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Naţionale Apele Române, harta riscurilor de inundaţii va fi folosită pentru a alarma autorităţile în caz de pericol. Însă şi autorităţile locale trebuie să ia act de această hartă. Şi asta pentru că, pe baza previziunilor şi a datelor adunate de cei de la Apele Române, va fi interzisă eliberarea autorizaţiilor de construcţii în zonele inundabile. Prin această metodă se încearcă limitarea efectelor negative ale inundaţiilor asupra populaţiei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!