Avem (şi nu prea) obiective turistice

ARAD. Consiliul Judeţean Arad a investit, în ultimii ani, multe resurse şi multă muncă în promovarea obiectivelor turistice din judeţul nostru. Unele dintre aceste obiective au reuşit să fie „ridicate” în ochii vizitatorilor (exemplu ar fi plaja de la Ghioroc), în timp ce multe altele sunt încă la stadiul de posibile destinaţii. În luna februarie a acestui an, Bucureştiul va găzdui Târgul Naţional de Turism, la care va fi prezent şi Consiliul Judeţean, prin Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică. Practic, în luna februarie, în capitală se „joacă cu toate cărţile pe faţă” turismul din acest an, din întreaga ţară. „Vă invit să facem un mic sondaj. Ce are Aradul mai atractiv? Ce obiective arădene trebuie obligatoriu să includem în promovare, după părerea dumneavoastră, la Târgul Național de Turism, din februarie, de la București?”, a lansat o provocare Iustin Cionca, preşedintele CJA, pe o pagină de socializare. Răspunsurile au curs în cascadă. Numai că au existat mult prea puţine diferenţe între ele. Semn că nu avem prea multe lucruri cu care să ne lăudăm. Şi nici măcar aceste obiective pe care noi, arădenii, le considerăm importante nu beneficiază de suficientă atenţie din partea celor care ar trebui să le promoveze. Aproape la unison, arădenii care au răspuns sondajului lansat de Cionca au indicat cetăţile vechi din judeţ drept cele mai atractive obiective turistice. „Cetățile Aradului: Șiria, Șoimoș, Ineu”, a răspuns, scurt şi la obiect, Andrei Moţ la postarea preşedintelui CJA. „Un survol cu balonul peste dealuri, Cetatea Şiria, Şoimoş, Mănăstirea Radna. Fiecare obiectiv trebuie să aibă în spate o poveste care vinde, aduce turiști”, propune şi Angela Farcaş. O altă părere vine de la Mariana Foltean, care vede drept obiective demne de promovat „Cetatea Şiria, Şoimoş, Muzeul Ioan Slavici, Monumentul Păuliş,Valea Mureşului şi ştrandul”. Manu Mariş are cam aceleaşi propuneri: „Ghioroc, Moneasa, Cetatea Șiria și Muzeul Ioan Slavici, mănăstirile şi Căsoaia”. Paul Boeriu merge pe o singură variantă: „Lacul Ghioroc cu festivalul Ghioroc Summer Fest Official”.

La stadiul de dorinţe

Multe, foarte multe dintre propunerile venite de la arădeni la sondajul iniţiat de Iustin Cionca se referă la obiective la care, din păcate, nu avem acces. Mai precis, zeci de arădeni cer ca, la târgul de la Bucureşti, să fie promovată… Cetatea Aradului. Din păcate, acest obiectiv nu este al Aradului şi, chiar dacă Primăria va decide să investească în construirea unei unităţi militare în Gai, va dura ani, mulţi ani până când Cetatea Aradului va putea intra în circuitul turistic. „Ar mai fi Cetatea Aradului, care – dacă s-ar reabilita – ar fi o atracție. La Alba Iulia și Oradea, Cetățile sunt atracțiile principale”, spune, într-un comentariu, Andrei Moţ. „Aradul ar avea două mari atracţii: Ştrandul şi Cetatea Aradului. Cu aceste două obiective, dacă s-ar reuși punerea lor în valoare, Aradul ar deveni un oraş căutat de turişti. Iar ca judeţ, avem tot felul de conace şi castele ascunse, care ar putea fi puse în valoare”, crede şi Cristian Lucuta. O altă astfel de opinie vine şi de la Marko Bojidar, care spune că cel mai important obiectiv turistic ar fi „Cetatea Aradului. Care nici acum nu aparţine oraşului”.

Conace şi biserici

Bineînţeles că de pe lista obiectivelor care ar trebui promovate la Târgul Naţional de Turism nu puteau lipsi palatele, conacele boiereşti din judeţul nostru şi nici bisericile de lemn. Poetul Ioan Matiuţ a răspuns provocării lui Cionca şi a venit chiar şi cu variante de traseu turistic: „Un traseu de o zi: Valea Roșiei până la Obârșia (cu vizitarea sălașelor rustice de pe deal, până la culmea care desparte Valea Mureșului de Valea Crișului Alb, a bisericii de lemn de la Roșia Nouă), Castelul Regal de la Săvârșin, Muzeul <Eugen Popa> din Săvârșin, Valea Troașului (Biserica de lemn), Julița (Biserica de lemn), Cetatea Șoimoș, Lipova (Mănăstirea Maria – Radna, Biserica Ortodoxă <Adormirea Maicii Domnului>, Bazarele turcești)”. O altă propunere vine de la Ioan Vodicea, primarul din Săvârşin: „Domeniul Regal de la Săvârșin, bisericile de lemn de pe Valea Mureșului, Castelul Familiei Mocioni de la Căpâlnaș, reînvierea plutăritului pe râul Mureș, peșterile de la Căprioara”. Casian Viţălar este de părere că ar merita promovate „Castelul și grădina botanică de la Macea, o zonă cu excelent potențial turistic. Doar trebuie cineva să miște lucrurile pe acolo”. „<Bisericuţa> de la Adea – un monument istoric în amintirea unui prinț”, vine cu o altă propunere Constantin Brescan.

Şi miştourile

Bineînţeles că un astfel de sondaj nu putea rămâne fără comentarii prin care arădenii să nu îşi verse nemulţumirile. Şi, într-o oarecare măsură, au încercat să îşi lege nemulţumirile de… turism. La întrebarea „Ce are Aradul mai atractiv?”, lansată de Cionca, Florin Remeţan, consilier judeţean, a răspuns: „Gazonul de pe stadionul UTA. Este unic”. Acesta a fost completat imediat de Mariana Eliza Otlăcan, care a replicat: „Dacă avem Litoralul Vestului la Ghioroc, de ce n-am avea și Techirghiolul Vestului?”, făcând referire la starea gazonului de pe stadion.

Bogdan Bujniţă a propus ca, la Bucureşti, să promovăm „Semafoare (multe care nu au funcționat niciodată), neapărat podul lui Falcă (n.r. pasarela peste Mureş) și ștrandul, cetatea (stai, că nu se poate, e unitate militară), pietonalul (stai, că n-avem). Păi, hai să punem cerul albastru și autostrada. Atracții turistice”.

Mult mai dur a fost Adrian Ovidiu Pera, care a indicat multe dintre problemele stringente din Arad: „Pe Bâlcea şi Lazăr, cum se pozează ei peste tot! Peștii cu pene de pe Mureșel, Checheciul, groapa de gunoi de lângă Sânicolau, Centura din Gai, pasajul din Micălaca, fostele stadioane, actualmente Kaufland-uri, Boul Roșu seara, Piaţa UTA seara, apa din vestiarele stadionului Francisc Neumann când plouă, strada Făt Frumos, vânzătorii de țigări din Piaţa Fortuna (150 de metri faţă de secția de Poliție națională şi 20 de metri de sediul Poliţiei locale). În județ: bălăriile de pe marginea tuturor drumurilor, drumul dintre Seleuș şi Șicula, canalele de 3 metri adâncime de pe Arad-Şiria, drumul de creastă asfaltat de la Şiria, buzile din fundul curților din sate, fostele păduri de la Nadăș, ruinele Fabricii de mobilă de la Pâncota, locul unde a fost odată gara din Pâncota, IAS-Mureș, şi câte ar mai fi”.