Două milioane de lei. Aceasta este propunerea făcută în nota de fundamentare privind alocarea sumei aferente anului 2020, necesare pentru sprijinirea financiară a reabilitării clădirilor, conform Legii nr.153/2011 actualizată, privind creșterea calității arhitectural/ambientale a clădirilor din zonele de acțiune prioritară din Municipiul Arad. Este vorba de prima sumă de bani propusă de Primărie sub formă de sprijin financiar pentru cei care vor să-și reabiliteze fațadele imobilelor din zona centrală a municipiului, dar nu au posibilitatea financiară să o facă. Modul în care se vor împărţi – sub formă de împrumut sau grant – banii, nu s-a stabilit încă, în condiţiile în care proiectul care vorbeşte de această oferă a Primăriei nu a ajuns încă la vot.
Propunerea de acum a Arhitectului şef prin Serviciul dezvoltarea urbană şi protejarea monumentelor vorbeşte strict de „alocarea sumei de 2.000.000 lei în bugetul anului 2020, reprezentând sprijinirea financiară pentru reabilitarea clădirilor”, documentul amintind în plus doar legea care stă la baza acesteia.
Am fost pe punctul de a felicita primăria pentru că lucrurile încep să se mişte şi în Arad şi că, după mai bine de şase ani, o luăm pe urmele Oradiei de pildă, însă suma prevăzută în buget ne-a contrariat. Oare câte clădiri poţi reabilita cu 2 milioane de lei? Vă spunem noi, cel mult două clădiri reprezentative din Arad, în condițiile în care licitațiile nu sunt organizate de stat.
Doar răsfoind în viteză bugetul propus pentru acest an de Municipalitate, am aflat de pildă că pentru reabilitarea Colegiului Național „Csiky Gergely” s-a propus alocarea sumei de 6 milioane de lei (două milioane bani de la buget și 4,6 milioane credite de angajament), în timp ce pentru reabilitarea clădirii cu spații comerciale de pe Ioan Rusu Șirianu nr.6/A – peste 8 milioane de lei ( 2,7 milioane de lei credite de angajament și 5,4 milioane de lei credite bugetare). Poate ar trebui amintit și faptul că Primăria Arad reabilitează în aceste zile Colegiul Economic Arad, unde suma prevăzută pentru lucrări este de 10,6 milioane de lei, și tot în această perioadă are loc reabilitarea Colegiului Național „Elena Ghiba Birta”, unde suma prevăzută pentru intervenții este de 5 milioane de lei.
De ce facem comparații?
Desigur, vor exista multe voci care vor spune că nu putem face comparații între imobile de interes public – cum este cazul liceelor propuse spre reabilitare, în general cu bani de proiecte – și clădiri private, în care Primăria s-ar putea să dețină două sau trei apartamente. Vă vom aminti însă că vorbim, chiar și în cazul clădirilor deținute de privați, de imobile cu care autoritățile se mândresc în pliante și broșuri, așa cum este cazul Palatului Bohuș ori Palatului Földes, probabil cele mai frumoase clădiri din oraș. Reabilitarea unor astfel de clădiri la privați costă undeva la un milion de lei, în condițiile în care lucrările nu sunt licitate de Primărie, pentru că altfel prețul saltă cu mult.
Ca să înțelegem cu adevărat despre ce sume este vorba, am putea aminti de pildă că pentru nişte broşuri de promovare a Aradului şi câteva albume turistice, autoritățile județene cheltuiesc undeva la 100.000 lei doar dintr-un şut, ori că pe câteva scurte filmuţele de prezentare ale Aradului, un proiect de promovare a poveştilor din Arad, s-a plătit deja în jur de 200.000 lei, din care 130.000 bani de la Primăria Arad, prin Centrul Municipal de Cultură Arad. Pe scurt, Primăria a fost dispusă să cheltuiască peste 10% din suma alocată pe parcursul unui an pentru sprijinirea reabilitării imobilelor pentru câteva pliante și filmulețe de prezentare.
Ca o pată de culoare pe care unii ar considera-o rea intenţie, dar pe care noi o vedem tot ca un argument în cele scrise până acum, Primăria Arad e dispusă să plătească în acest an, potrivit unei propuneri bugetare, 40.000 de lei pentru… coroane funerare.
Cerere mică?
Un lucru, însă poate fi invocat de Primărie în susţinerea sumei avansate: este posibil ca cererile pentru acordarea sprijinului financiar să fie chiar mai mici decât cele două milioane de lei oferite de Primărie, din cauza birocraţiei, a limitelor şi a reglementărilor stufoase impuse pentru a accede la acești bani. Şi atunci, reprezentanţii Primăriei se vor simţi îndreptăţiţi să spună că au gândit bine bugetul – fără discrepanţe între cerere şi ofertă. Singura evidență care ar contrazice toate cele de mai sus este nevoia: clădirile din Arad au nevoie de sprijin financiar, fie că acesta este oferit, cerut, accesat!
Oradea, încă un exemplu!
La Oradea, Primăria a impus proprietarilor unor clădiri emblematice din oraș reabilitarea în baza unei oferte financiare similare celei de la Primăria Arad, o chestiune delicată, ce-i drept (e vorba până la urmă de un drept fundamental), care a dus însă la imaginea de acum a orașului vecin. La Arad, am aflat chiar de la primarul interimar Călin Bibarț, la dezbaterea de marți, că nu se vor da alți bani, de la alte capitole, pentru reabilitare, nici dacă cererea va fi mare. Dar până acolo, birocrația va mai dura câteva luni, pe puțin.