Angajaţii Muzeului din Arad au descoperit câteva obiecte de valoare mai ales simbolică care vor fi parte componentă a viitorului muzeu care va fi creat în clădirea Preparandiei. Descoperirile au fost făcute în momentul restaurării acestui imobil, lucrare care face parte din amplul proiect european de reabilitare a centrului istoric vechi.
Peter Hugel, directorul Complexului Muzeal Arad, susţine că, la momentul demarării lucrărilor pe centrul vechi, instituţia a decis doar supravegherea şantierului, în condiţiile în care zona nu era menţionată nicăieri ca reper arheologic.
Fără cetate
Speranţele de a descoperi urmele cetăţii ridicate de turci în perioada 1553-1555 şi cucerită, incendiată, iar, mai apoi, definitiv ocupată şi demolată de austrieci, în jurul anului 1689, erau unele mici. Peter Hugel recunoaşte că pe teren au fost descoperite doar urmele nivelării terenului de către austriecii care deciseseră să ridice cetatea altundeva (în perimetrul în care se află ea astăzi).
Descoperirea
„Avem doar observaţii arheologice relativ anoste, dar, au apărut, de pildă, în timpul săpăturilor, elemente din fostul sistem de canalizare englez din 1896. Cea mai spectaculoasă descoperire a fost făcută, însă, în fundaţia clădirii Preparandiei, lângă o uşă de intrare. Într-o firidă a apărut, ca în poveste, un recipient de sticlă, sigilat cu dop de plută iar înăuntru un document făcut sul şi opt monede. Din păcate, apa care a intrat în sticlă a afectat conţinutul acesteia”, susţine directorul muzeului.
Documentul este redactat în limba oficială a acelei vremi, maghiara, iar, conform analizelor, moneda cea mai veche este din 1800, iar cea mai nouă din 1846. „Este vorba despre crăiţei. Istoric, descoperirea este de nepreţuit, dar, dacă luăm monedele şi le evaluăm conform cataloagelor noastre, nu depăşesc 100 de euro. Dacă facem referire la valoarea de atunci, pusă în recipient, putem spune că este echivalentă cu valoarea salariului lunar al unui zidar din Austria”, a mai precizat Peter Hugel.
Recipientul de sticlă avea şi atunci valoare simbolică. Potrivit directorului, acesta fusese, probabil, depus la temelia casei după ce clădirea a revenit la viaţă şi a fost restaurată, imediat după Revoluţia Paşoptistă, moment la care ar fi fost abandonată de proprietari.
Transformarea
Descoperirile de acum vor fi incluse printre obiectele care vor decora muzeul din clădirea Preparandiei.
„Vrem ca la momentul finalizării restaurării, această clădire să devină un pol de atracţie turistică. Vrem să fie o instituţie vie în care să fie mişcare, în care tinerii să se bucure de istorie şi să înveţe interactiv. Să redevină, într-un fel, o clădire a învăţământului”, a concluzionat Hugel. Lucrarea de reabilitare a clădirii Preparandiei va fi finalizată, potrivit primarului Gheorghe Falcă, în acest an.
200 de ani
„Am vrut să vă informăm asupra ceea ce se întâmplă pe şantierul centrului vechi şi mai ales în clădirea Preparandiei, pentru că în anul 2012 vom aniversa 200 de ani de existenţă a Preparandiei, clădire pe care până atunci o vom oferi muzeului şi o vom introduce în circuitul turistic”, a precizat primarul Gheorghe Falcă.
„Din punct de vedere istoric descoperirea este de nepreţuit”- Peter Hugel
A.D.B.
Citiți principiile noastre de moderare aici!