Buget dictat de trei cofinanţări

În urmă cu un an, doi, spuneaţi că dacă veţi ajunge cumva la al treilea mandat, lucrurile vor sta mult mai simplu, că nu veţi mai avea atâtea de făcut în condiţiile în care investiţiile mari vor fi deja realizate. Că vă vor mai rămâne de realizat doar chestiuni de fineţe, legate strict de înfrumuseţarea Aradului. A venit criza peste toţi. Cum vedeţi acum afirmaţiile de atunci? A mai rămas ceva valabil?

Gheorghe Falcă: Îmi menţin afirmaţiile din urmă cu doi ani. Bugetul municipiului Arad confirmă, deşi s-a afirmat altfel, ceea ce am spus atunci: faptul că, în 2009, 43% din buget au fost bani dirijaţi către investiţii, iar în acest an, dacă calculăm pe lângă banii pe care îi avem astăzi în investiţii şi proiectele pe fonduri structurale, care nu sunt introduse în capitolul respectiv, ajungem tot la peste 42% bani investiţi în infrastructură. Faptul ne face optimişti ca să putem spune că, în 2012, 97 la sută din canalizare va fi finalizată în municipiu, că în 2012, 80% din drumurile magistrale şi colectoare din municipiul Arad vor fi deja modernizate, iar 60% din reţeaua de cale de rulare a tramvaielor va fi realizată, rămânând ca, după 2012, evident, să lucrăm la investiţiile mai vizibile: la arhitectură urbană, spaţii verzi, parcuri, locuri de joacă.

Aţi putea, totuşi, caracteriza bugetul din acest an ca un buget de criză. Cum l-aţi putea defini doar în câteva cuvinte?

Falcă: El nu este un buget de criză, ci unul care are aceiaşi parametri ca anul trecut. Pot să-l caracterizez drept un buget cu sume foarte mari la investiţii. Evident că, dacă ar fi existat o creştere economică în România, bugetul oricărei administraţii locale ar fi fost mare la capitolul venituri, dar direcţia banilor, conform strategiei noastre, ar fi fost tot spre investiţii.

Totuşi, spre deosebire de anii trecuţi, investiţiile nu par atât de mari. Sunt prevăzuţi bani pentru continuarea lucrărilor deja începute, cele mari (BERD, BIRD), dar nu există lucrări mari propuse a începe din acest an, decât cele de pe fonduri structurale, unde vorbim doar despre confinanţare. 

Falcă: Da, dar asta e, de fapt, cea mai mare lucrare din acest an – zona istorică a Aradului, unde introducem şi podul Traian, care va fi o lucrare de referinţă în municipiu, pentru că, după o sută şi ceva de ani, reabilităm acest pod şi îl aducem la o capacitate portantă bună. Plus zona istorică, unde vom lucra pe Preparandiei, Dornei şi încă zece străzi. Un proiect care va merge pe doi ani, cu aproape 14 milioane de euro, din care noi vom contribui, drept cofinanţare, cu două milioane de euro.

În fapt, aici am reuşit să ajungem noi: să aducem foarte mulţi bani din afara bugetului local şi bugetul să-l folosim doar la cofinanţarea acestor proiecte. De aceea stăm bine. Parte din banii veniţi de afară sunt credite, dar plătim foarte puţin pe ele, deci nici la acest capitol nu avem nici o problemă, ca să închid astfel gura cârcotaşilor.

Există voci din opoziţie care critică însă bugetul, pentru că, pe de o parte, nu a fost expus în întregime la transparenţă, pe de altă parte pentru că s-ar da, din nou, bani firmei Belsirim pentru parcările cu plată.

Falcă: Noi ştim că întotdeauna Opoziţia trebuie să ia atitudine faţă de anumite acţiuni ale administraţiei şi eu mă bucur că doar acesta este nivelul criticilor celor din Opoziţie, că se plâng doar de faptul că nu au primit la transparenţă cele 500 de pagini ale bugetului, ci au primit, la fel ca în anii trecuţi, 300 de pagini. Adică tot ceea ce înseamnă decizie pentru un buget, dar nu şi notele de fundamentare, care sunt documente premergătoare a ceea ce se regăseşte în buget. Au primit alocările, nu şi cererile, alocările fiind finalul analizei cererilor mult mai mari ale unor compartimente. Compartimentul decide, apoi, să facă o ierarhie, care a fost prezentată şi la transparenţă. Dacă aceasta este marea critică, eu o accept şi sunt bucuros că ea există.

A doua critică care mi se pare, din nou, acceptabilă este cea care face referire la faptul că noi vom plăti o parte din bani pe sistemul de parcare pe care l-am cumpărat în 2006. Dacă se uita cineva în referat, obsera că noi ne-am oprit cu plăţile la 80% din valoarea sistemului de parcare negociat, pentru că începuse procesul între firma Belsirim şi statul român. În momentul în care pe acest domeniu, în urma procesului, au câştigat obligativitatea Primăriei de a plăti, în continuare, şi tranşele rămase până la 100%, acest lucru îl facem anul acesta prin buget. Sunt însă bucuros că doar acestea sunt criticile Opoziţiei.

Înseamnă că în interiorul unui buget de 500 de pagini nu au găsit decât două puncte sensibile pentru dânşii, dar pentru noi fără probleme din punct de vedere al explicaţiei publice.

Cum vă explicaţi, totuşi, faptul că într-o perioadă de criză se alocă bani pentru trei, patru noi studii de fezabilitate la parcări sau sunt propuşi bani importanţi – 800.000 lei – pentru Ziua Vecinului, o sărbătoare iniţiată doar de anul trecut. Şi am dat doar câteva exemple. 

Falcă: Noi trebuie să facem, în cotinuare, studii de fezabilitate şi ştiţi că parcările sunt etapa a doua de solicitare a oamenilor, după drumuri. După ce te-ai obişnuit cu confortul unor drumuri bune în zonele modernizate, apare necesitatea de a realiza studii de fezabilitate pentru parcări, iar noi chiar vrem să începem anul acesta, dacă vom reuşi, să realizăm măcar o parcare supraterană. Săbătoarea Vecinilor este finanţată cu un astfel de buget pentru că, în urma unui sondaj, făcut de Direcţia de Comunicare, a rezultat că, după Zilele Aradului şi Revelion, acţiunea cea mai solicitată de către oameni este aceasta. A existat anul trecut la prima ediţie cea mai mare participare a cetăţenilor; a avut efect benefic pentru că, prin acţiunea aceasta, mulţi oameni au reuşit să se cunoască pentru prima dată, deşi sunt vecini de trei, cinci, zece ani.

Şi, atunci, unde s-a tăiat cu adevărat în buget? Care sunt chestiunile la care s-a renuntat?

Falcă: Noi şi anul trecut şi acum doi ani am redus la minimum cheltuielile de susţinere a aparatului propriu şi astăzi veţi găsi doar că vom cumpăra un laptop, cel mult două – trei calculatoare, două – trei imprimante. Aceste cheltuieli au fost reduse la minim. Cheltuielile în zona culturală, la instituţiile de cultură, au fost menţinute pe acelaşi palier, nu a mai fost o creştere ca în trecut. Am menţinut salarizarea la aceeaşi cotă şi, aşa cum s-a observat, faţă de 2004, noi avem doar cu 35 de angajaţi în plus. Aici nu am introdus cei 80 de asistenţi şi medici veniţi din reţeaua de sănătate la nivelul şcolilor. De aceea,  am reuşit să avem cheltuieli minime şi să dirijăm 40% din venituri pe investiţii.

Desigur, sunt probleme. De pildă, în acest an avem trei mari lucrări care se suprapun: începem etapa a doua a transportului urban finanţat de BERD, de la Boul Roşu, Calea Timişorii şi intersecţia Calea Timişorii cu Ştefan cel Mare, continuăm cu Gai, Bujac şi Sânicolaul Mic, cu susţinere de la Banca Mondială, unde începem să contribuim din ce în ce mai mult cu cofinanţarea noastră, şi al treilea proiect, zona istorică, unde deja trebuie să intrăm cu susţinerea cofinanţării noastre. Cele trei proiecte mari au o solicitare de bani pentru cofinanţare mult mai mare decât solicitarea de anul trecut.

Pot să spun, însă, că, adunând toate aceste proiecte şi banii pe care îi avem la drumuri, putem spune că pentru drumurile din Arad am alocat peste 600 de miliarde de lei.

Cât de mult vă bazaţi pe banii de la Bucureşti pentru ca bugetul Aradului să se apropie cât de cât de cel de anul trecut, caracterizat de către unii consilieri PDL drept un buget istoric?

Falcă: Anul trecut, trebuie să recunoaştem, am atins o cifră foarte mare la veniturile bugetului, datorită parlamentarilor de Arad, care ne-au sprijint pentru a aduce cât mai mulţi bani, dar noi sperăm că şi anul acesta, în momentul în care vor începe  să fie finanţate proiectele guvernamentale, să reuşim să aducem, în continuare, bani, ca bugetul din 2010 să fie cu câteva miliarde mai mare decât bugetul din 2009.

Credeţi că un rol hotărâtor la capitolul venituri bugetare l-a avut majorarea taxelor şi impozitelor locale?    

Falcă: Nu, acelea doar au echilibrat acest capitol.

De ce totuşi bugetul la acest capitol a fost estimat mai mic decât în 2009? Credeţi că arădenii nu îşi vor mai plăti atât de conştiincios dările la stat, acum că taxele au crescut în unele cazuri cu aproape 40 %?

Falcă: Nu, veniturile sunt mai mici, per general, pentru că întotdeauna în primăvară nu avem posibilitatea să estimăm banii care vin de la Bucureşti pe anumite proiecte. Noi vorbim de bugetul pe 2009, unde avem deja toate veniturile intrate de la Bucureşti şi un buget pe 2010 unde nu avem decât sumele defalcate din impozitul pe venit din TVA. Veniturile vor creşte, însă, pentru că sunt proiecte cum ar fi susţinerea pasarelei la ştrand a cărei valoare nu o avem, încă, de la Bucureşti, pentru a o putea introduce în buget. De aceea, anul acesta, bugetul este un pic mai mic decât în 2010, datorită surselor naţionale care lipsesc, pe moment, din buget. Dar, noi credem că pe parcursul anului 2010 vom aduce banii necesari ca să depăşim bugetul anul 2009.

Cel mai fierbinte punct din buget?

Susţinerea centrului vechi.  „Dacă nu aveam această cofinanţare, aveam bani să îi punem pe alte investiţii, dar în acest an se suprapun trei cofinanţări. Lucrarea este însă extrem de importantă pentru infrastructura Aradului”, susţine primarul Gheorghe Falcă.

A.B.