Nimic din ce s-a făcut până acum la CET Arad nu a avut ca rezultat final ieftinirea preţului de livrare a gigacaloriei către populaţie. Nici înlocuirea pe bani grei a vechilor puncte termice din Vlaicu, care adunau pierderi peste pierderi, nici divizarea centralei în două, una care produce şi una care distribuie căldura, cu trecerea pierderilor doar pe unitatea producătoare (CET Lignit), nu a făcut ca societatea să o ducă mai bine şi să nu se gândească să scumpească bunul oferit – adică gigacaloria – tocmai de la 1 aprilie.
Iar scumpirile vor continua, o dată sau de două ori pe an dacă, potrivit declaraţiilor reprezentanţilor de aici, CET nu trece la retehnologizare. Şi nu are cum să treacă dacă nu găseşte pe undeva, prin buget sau pe la europeni, între 10 şi 60 de milioane de euro pentru fiecare centrală în parte, bani necesari investiţiilor.
Varianta privatizării uneia dintre cele două centrale a intrat şi ea, de mult, în calcul, însă nimic notabil nu s-a întâmplat de atunci. De fiecare dată când se vorbeşte de privatizare, se analizează dosarele şi atât. Cea mai noua soluţie, la nivel de zvon, vorbeşte de întoarcerea CET Arad înapoi la stat.
Directorul tehnic de la CET Lignit susţine că doar pentru centrala în cauză investiţiile au fost estimate la 10 milioane de euro, dacă se va opta pentru gaz ca materie primă – prin modernizarea cazanului II pe gaz (ce va duce la o reducere a costului cu combustibilul solid şi la o recuperare a investiţiei în 3 – 4 ani), sau la 60 – 70 de milioane euro, dacă se va opta pentru varianta mult mai bună a investirii într-un grup cu ecogenerare. Mai exact într-un grup de 35-60 megavaţi, care va putea să asigure energia termică şi electrică necesară Aradului atât pe timp de iarnă, cât şi vara.
Cu vânzarea înainte
“E cu bătaie mai lungă şi e mult mai eficientă”, susţine directorul tehnic de la Lignit. Însă e greu de crezut că o astfel de investiţie îşi va găsi rapid sursa de finanţare. În atare condiţii, nu e de mirare că toţi par decişi să se “descotorosească” (n.r. – după expresia folosită în dezbaterea publică de la finele săptămânii trecute de unul dintre aleşii Puterii) de CET.
În fapt, vânzarea CET pe Lignit este, se pare, singura soluţie viabilă, în viziunea Primăriei şi experţilor CET. În această variantă, municipalitatea îşi va menţine pentru siguranţă CET Hidrocarburi – centrala care deţine sistemul de distribuţie -, singura modalitate de a negocia de la egal la egal preţul căldurii cu viitorul furnizor.
CET, înapoi la stat
O altă variantă care se pare a intrat de curând în calculele autorităţilor, dar care nu a fost încă făcută publică şi nici măcar confirmată, vorbeşte de o posibilă întoarcere a CET Arad la stat, acolo de unde centrala a fost luată, la cerere, pe vremea administraţiei Popa. Soluţia ar fi, fără doar şi poate, pe gustul Primăriei Arad, care şi-ar lua astfel de pe cap una dintre cele mai mari griji: asigurarea căldurii pentru populaţie.
A.B.D.
Citiți principiile noastre de moderare aici!