JURNAL ARĂDEAN. Domnule Călin Bibarţ, în perioada în care aţi fost prefect s-a organizat Recensământul Populaţiei, acum se reiau discuțiile pe această temă în contextul cvorumului la referendum….
CĂLIN BIBARȚ. Și atunci, ca și acum, trebuie să constat că sunt oameni politici sau formatori de opinie care dau dovadă de lipsă de profesionalism sau de rea credință. Atunci au fost oameni politici aflați în opoziție care îndemnau populația să nu-şi divulge Codul Numeric Personal, iar acum aceiași oameni politici, dar aflați la guvernare, afirmă că rezultatele recensământului ar fi viciate deoarece sunt probleme cu unele CNP-uri. Datele pentru recensământ au fost prelucrate de instituţii publice ale statului, iar CNP-ul fiecărui român este în evidenţa acestor instituţii, tocmai pentru că statul eliberează acest CNP .
Codul Numeric Personal putea fi folosit în scopuri politice, cel puţin acesta a fost argumentul contestatarilor.
CĂLIN BIBARȚ. Acestea au fost și rămân afirmații de retorică electorală fără niciun argument, deoarece CNP-ul fiecărui român este dat de stat și guvernul are acces în orice moment la astfel de date.
S-a afirmat și se afirmă tot mai des că datele recensământului nu au fost folosite ca reper la Referendumul de demitere a preşedintelui…
CĂLIN BIBARȚ. Iarăşi o mare manipulare! Fiecare cetățean român primește la naștere un certificat de naștere cu un cod numeric personal, în care se regăsește și ziua, luna și anul nașterii, iar când un cetățean român decedează se primește un certificat de deces și se operează în baza de date. Deci, practic, în orice moment guvernul știe câți cetățeni sunt și dintre ei câți sunt majori și au drept de vot printr-o simplă comandă dată unui calculator. Recensământul nu arată nicidecum numărul persoanelor cu drept de vot din țară, aşa cum se vehiculează. Recensământul localizează populaţia, atât teritorial, cât şi pe categorii educaţionale, socio-profesionale, de vârstă, de religie etc. Recensământul scoate în evidență câți dintre cetățenii români sunt în acel moment în fiecare localitate și, implicit, în țară, deoarece astăzi oamenii au dreptul să circule liber și la frontieră nu se notează cine este plecat și pentru ce perioadă. Cetățeanul român are aceleași drepturi cetățenești oriunde s-ar afla în lume la un moment dat. Numărul persoanelor cu drept de vot este reliefat de către Evidenţa Populaţiei, tocmai pe baza acestui Cod Numeric Personal și nicidecum pe baza unui recensământ care se face o dată la 10 ani sau chiar mai mult. Sunt lucruri clare, care din păcate nu se doresc a fi explicate, din motive de incompetență sau rea credință.
Deci un referendum nu trebuie să depindă de rezultatele recensământului?
CĂLIN BIBARȚ. Categoric nu! Așa cum am spus, recensământurile se fac o dată la zece ani, poate şi mai mult, iar un referendum poate fi făcut oricând, în funcţie de interesele majore ale societății. Un recensământ nu ne va da niciodată numărul românilor cu drept de vot.
Păstrând tendinţa prezenţei la vot a românilor, una tot mai scăzută, se pare că rezultatul niciunui referendum nu va mai fi validat în România.
CĂLIN BIBARȚ. Pornim de la o premisă greşită. Încercăm să facem legi pentru a accepta absenteismul în loc să găsim soluţii pentru a aduce lumea la urne, pentru a-i implica pe cetăţeni în actul decizional. Continui să cred că soluţia este dezbaterea publică cât mai intensă a temelor supuse unui referendum, lucru care să conducă la conştientizarea cetăţenilor, iar referendumul trebuie să rămână mijlocul cel mai democratic prin care să fie exprimată voinţa suverană a poporului.
„Un recensământ nu ne va da niciodată numărul românilor cu drept de vot”
Citiți principiile noastre de moderare aici!