Arădenii pot vedea castori care s-au stabilit în albia Mureşului chiar în zona centrală a oraşului. Asta pentru că specia şi-a recucerit teritoriile în care trăia în urmă cu 200 de ani, înainte de dispariţie.
Biologul Parcului Natural Lunca Mureşului (PNLM), arădeanul Gabriel Herlo, a efectuat în trecut un studiu privind populaţiile de castori de pe traseul râului în aval de Lipova, iar în ultimele zile a fotografiat şi a filmat castori pe râul Mureş chiar în centrul Aradului. În zonă sunt stabilite câteva familii de castori, care pot fi observate de arădenii care se plimbă pe malul Mureşului, dar specialiştii au găsit şi urmele lăsate de rozătoare, respectiv copacii doborâţi.
“Castorii din municipiu s-au obişnuit cu prezenţa oamenilor şi uneori te poţi apropia să îi observi fără să se sperie. În tot judeţul am observat că numărul familiilor de brebi (castor fiber – n.r.) a crescut în 20 de ani, de când s-a făcut repopularea. Specia şi-a recucerit teritoriile pe care le ocupa la începutul anilor 1800”, spune Gabriel Herlo.
Dacă în 2002 au fost aduse din Germania 22 de exemplare, lăsate în natură pentru a se înmulţi, în urmă cu cinci ani se estima că populaţia de castori a ajuns la 160 de exemplare, iar în prezent ar fi în jur de 200.
Un baraj construit de castori a fost descoperit în zona Milova, însă reprezentanţii Parcului Natural Lunca Mureşului spun că teritoriile ocupate de aceste rozătoare în albia râului Mureş ajung până la Cenad, în judeţul Timiş.
Specialiştii monitorizează familiile de castori şi pentru a se asigura că nu vor deveni ţinte ale braconierilor, amintind că în urmă cu două secole acest animal era printre cele mai vânate pentru blană şi carne şi a dispărut complet din România.
Rozător semi-acvatic, castorul se hrănește cu rădăcini, frunze și scoarța arborilor de pe malurile apelor (preponderent plop sau salcie). Preferă zonele cu ape liniștite, fără curenți puternici, iar pentru a se apăra de prădători, construiește baraje (în zone de deal) și adăposturi din crengi, vegetație acvatică și bușteni, adesea putând provoca mici modificări ale cursurilor de apă.
Parcul Natural Lunca Mureșului este unul dintre cele 22 parcuri naturale sau naționale pe care le administrează Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, are o suprafață de 17.455 hectare și se întinde de-a lungul râului Mureș, de la limita municipiului Arad până la granița româno-ungară.
FOTO/VIDEO: PNLM
Trimite articolul
XOmul crede ca poate trai doar el pe pamant. Omule, fara copac, animale, pasari si chiar mica albina, tu nu poti exista ! Oare cand vei intelege acest lucru???
Din ceea ce vedem, acesti castori sunt DAUNATORI; distrug arboretul de sustinere a malurilor Muresului si construiesc baraje,ceea ce poate duce la sporirea inundatiilor! Am vazut cu totii,cum frumusete de copaci au fost retezati de aceste animale daunatoare! dar,asta este la moda acum,distrugerea..Multe politici care se fac sunt in sensul distrugerii.. Ne asteptam ca acest gen de activisti,sa ne mai aduca pe cap si niste vipere cu corn, tigri, caini de preerie,pitoni si alte bidiganii,ce ii mai taie capul!
-
Atat de duce capul, ce sa-i faci….
-
eu zic sa dispari tu, nu-ti va duce nimeni lipsa, din contra un idiot mai putin
-
Cei care au gândit ca tine au”ajutat” la dispariția multor specii! Să-ți fie clar: noi suntem în plus! Noi, oamenii suntem cei care distrug aceasta planetă! Restul viețuitoarelor au un un rol bine definit!
Urmeaza sa apara crocodilii, hipopotamii si Godzilla !!!
Cunosc un braconier care a prins castror la grebla pe mures in zona conop . Mânca țiganii castori de le pocneste grumazu .
Nu mai anuntati din astea , ca vin aia de pe marului si omoara tot, cu au facut cu lebedele si cu ratele salbatice. Lasati natura sa lucreze si sa se regenereze singura, pe tacute. initiati doar actiuni de curatarea apelor statatoare si curgatoare infestate de gunoaiele omului nesimtit
-
De șase ani urmăresc cum se schimbă malurile Mureșului în zona localității Pecica. Muresul nu iartă, mușcă-spală din mal, când nivelul apei este mare și pentru o perioada mai lungă. Copacii de pe mal nu rezistă. Aici mai intervin cu mare măsură cei relativi mulți cu bărci cu motor, si cam de trei ani observăm castorii care rod copacii din apropierea albiei. Trist este însă aparitia insulelor plutitoare compuse din “produsele civilizatiei” care ajung în Mures. De aceste locuri nu se apropie castorii.
Copaci retezati pe mal sau roși de castori in dreptul bazinului acoperit de lângă polivalenta,100m m mai in aval.
Eu zic ca ecosistemul e relativ sănătos. Natura in splendoarea ei!
Simpatice animalute.Bine ca nu au disparut ci au revenit.
-
ne plac !
La ce ajuta ? Numai probleme fac, mai rau decat sobolanii …