50 la sută dintre arădeni nu au citit nicio carte în ultimul an. 50 la sută dintre arădeni spun că nu au fost la niciun film de 12 luni. 12 la sută dintre locuitorii urbei nu au vizitat niciodată nicio instituţie de cultură din oraş. Jumătate dintre arădeni îşi petrect timpul liber în faţa televizorului. Dar visează la mai multe plimbări şi la excursii prin ţară şi străinătate, dacă ar avea mai mult timp liber şi, spunem noi, mai mulţi bani. Avem şi statistici mai bune, dar nu neapărat adevărate, căci cine ar recunoaşte că n-a citit în viaţa sa nicio nuvelă? 17% dintre arădeni au încercat şi chiar au reuşit (!) să scrie măcar o poezie în viaţa lor, iar 12% au pictat. Semn că dacă suntem cumva, suntem şi un oraş de visători. Mai mult, două treimi dintre arădeni susţin că sunt familiarizaţi cu intenţia Primăriei Arad de a cuceri titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Ba, mai mult, 63% dintre aceştia sunt convinşi că dorinţa Municipalităţii e realizabilă.
Datele de mai sus şi multe altele legate de consumul cultural al arădenilor, de tipuri de consumatori culturali, de clasificarea resurselor culturale şi modul în care acestea sunt digerate de locuitorii urbei sunt luate dintr-un sondaj cultural comandat de Centrul Municipal de Cultură Arad şi făcut public luni în cadrul unei conferinţe de presă.
A fost vorba de un sondaj care vizează cu preponderenţă, dar nu numai, practicile culturale ale arădenilor, realizat pe un eşantion de 569 de subiecţi, cu o marjă de eroare de până la cinci la sută. Munca pentru pregătirea sondajului a început încă din februarie, datele fiind finalizate de curând, iar rezultatele pot fi accesate de oricine de pe pagina oficială a Centrului Municipal de Cultură Arad (www.cmcarad.ro). Arădenii pot afla cam cât de cultural e Aradul şi dacă vrem cultură pe pâine. Instituţia a plătit pentru acest sondaj 50.000 de lei iar rezultatele – aşa cum au punctat luni, în conferinţa de presă dedicată finalizării acestui sondaj, viceprimarul Bognar Levente şi directorul CCM Arad, Dana Andreica – vor fi folosite ca un barometru care va sta la baza strategiei culturale.
Vor exista şi dezbateri publice pe tema acestui barometru şi a viitoarei strategii culturale, undeva la finele lunii august, şi alte acţiuni legate de direcţia actului cultural în Arad, dar despre toate acestea într-un alt material.
Ce propune sondajul
Revenind la datele din sondajul finalizat de curând şi la raportul sondajului privind practicile culturale ale arădenilor, realizat la nivelul municipiului în luna mai 2015 şi coordonat de prof. univ. dr. Adrian Hatos, sub egida Asociației Film ETC, acesta a fost gândit în cadrul procesului de elaborare a strategiei culturale a orașului Arad şi vine ca al doilea pas făcut după cartografierea resurselor culturale, demarată în anul 2013. Gândit ca un instrument de planificare strategică pentru organizațiile culturale din Arad, sondajul și-a propus să evalueze preferințele și practicile de consum și participare culturală, care să includă atât o frecventare a evenimentelor strict artistice, cât și practici de consum media, divertisment, hobby-uri, interacțiune urbană etc., pe de o parte, și practicile indoor și cele în spațiul public, pe de altă parte.
Sondajul propune, în plus, o clasificare a arădenilor după spațiile și evenimentele preferate, dar şi-a propus să dea şi direcțiile cu potențial de dezvoltare. S-a evaluat şi participarea la evenimentele culturale propuse în anul anterior, notorietatea și frecventarea instituțiilor și spațiilor culturale din Arad etc.
Sondajul a evaluat, de asemenea, modul în care arădenii percep oferta culturală a orașului, dar și orașul în sine, și care sunt așteptările și recomandările făcute atât organizatorilor de evenimente culturale, cât și autorităților locale. S-a cuantificat până şi atitudinea arădenilor față de dezideratul de a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021.
O primă sinteză culturală
O sinteză oferită de realizatorii sondajului arată că „majoritatea absolută a arădenilor preferă să își petreacă timpul liber acasă” sau că „jumătate din timpul liber, arădenii îl alocă vizionării programelor de televiziune, iar un sfert navigării pe internet. Tinerii și persoanele educate preferă internetul”.
Rezumatul sondajului aduce în faţa publicului cifre îngrijorătoare, dar şi cifre îmbucurătoare. „Cel puțin jumătate dintre subiecți nu practică niciun hobby cu semnificație culturală. Cele mai frecvent practicate sunt lucrul manual, pictura, dansul”; „30% din arădeni au încercat măcar o dată să realizeze o creație culturală. Cele mai frecvente sunt poezia, pictura și fotografia artistică”; „21% din arădeni colecționează ceva”.
Shooping în loc de cultură
Nicio noutate, ci doar o realitate tristă este indicată şi ea în sondaj: „Strict în Arad, în timpul liber, cei mai mulți arădeni merg la shopping în hipermaketuri și la mall-uri (aproximativ 75%), iar aproximativ o treime se distrează la cinematograf și ștrand”. Şi o alta: „Participarea la evenimente culturale arădene specifice artei înalte sau moderne este limitată la aproximativ un sfert din populația adultă a orașului (28%)”. Şi veştile bune sună cam aşa: „74% din arădeni au participat la cel puțin un eveniment cultural organizat în Arad în anul anterior sondajului. Topul este dominat (ce-i drept-n.r.) de festivalurile populare (Zilele Aradului, Festivalul Vinului și Octoberbier) care atrag cea mai mare audiență”.
Că nu ieşim din tiparele unui oraş fără o activitate culturală intensă, condiţionată desigur de un mediu studenţesc activ şi puternic, o dovedeşte o altă concluzie a studiului: „Publicul evenimentelor strict culturale este de maximum 14% din populația adultă a orașului”, sau faptul că „un arădean obișnuit vizitează anual 2 instituții cu profil cultural din oraș. Mult mai probabil ajunge, totuși, un arădean, la un mall, la ștrand, în centru sau pe Lunca Mureșului”.
Sondajul făcut public acum a indicat şi câteva boli de care suferă activităţile culturale din oraş, sub formă, desigur, de recomandări. Iar pe primul loc aici se regăseşte cererea arădenilor ca organizatorii evenimentelor să fie mai amabili.
Infrastructura e cultură
Oglinda dorinţelor reale ale arădenilor legate de cultură, aşa cum a definit Levente Bognar acest sondaj printre locuitorii urbei, indică şi faptul că arădenii cred că e nevoie de străzi asfaltate şi clădiri refăcute pentru ca să avem cultură adevărată în Arad. O mai bună infrastructură, reabilitarea clădirilor din centru şi o bună informare asupra evenimentelor culturale sunt recomandările arădenilor către organizatorii vieţii culturale din oraş.
Citiți principiile noastre de moderare aici!