ARAD. Joi, 6 aprilie, Ovidiu Balint a devenit oficial managerul HUB-ului Cultural mARTA, odată cu semnarea contractului de management. El şi-a câştigat funcţia prin concurs, fiind singurul candidat înscris în cursă. Concursul s-a desfăşurat în perioada 2 februarie – 21 martie 2023, rezultatul fiind validat în şedinţa CLM din 30 martie. Ovidiu Balint devine, astfel, primul manager al instituţiei de cultură înfiinţate în luna mai a anului 2022, instituţie ce va funcţiona sub autoritatea Consiliului Local Municipal.
Imediat după ce am aflat rezultatul final concursului, pe 14 martie, am solicitat Primăriei (în calitatea sa de organizator al concursului) proiectul de management al lui Ovidiu Balint. Deşi proiectul fusese prezentat în cadrul probei interviului – care a avut caracter public –, ni s-a transmis că mai trebuie să aşteptăm până pe 21 martie, când se finalizează oficial concursul. Am aşteptat. Apoi am reiterat solicitarea. Am fost amânaţi din nou: trebuie să aşteptăm până ce rezultatul concursului va fi votat în CLM, ocazie cu care va fi făcut public şi proiectul de management. „Surprinzător”, proiectul de management nu ne-a fost transmis.
În ciuda piedicilor repetate pe care ni le-a pus Primăria, am intrat, totuşi, în posesia proiectului de management al lui Ovidiu Balint. L-am studiat şi am selectat câteva din planurile gândite de managerul mARTA pentru următorii trei ani.
Primele măsuri
„Fiind o instituţie nou înfiinţată, nu se poate discuta despre existenţa unei imagini a viitorului HUB cultural mARTA. Totuşi, istoricul clădirii monument istoric a creat o imagine favorabilă în mentalul colectiv arădean, publicul arătând o oarecare nerăbdare în aşteptarea începerii activităţii instituţiei. Pentru dezvoltarea acestei imagini favorabile iniţiale, dar şi pentru conturarea imaginii publice a noii instituţii, sunt următoarele propuneri: *începerea activităţii cât mai repede cu putinţă; *înfiinţarea unui website al instituţiei, care să cuprindă programele şi proiectele viitoare, istoricul detaliat al clădirii monument istoric, bazat pe cercetări în arhivele din România, dar şi în cele din Ungaria şi Austria, imagini; *publicarea unei monografii în imagini, trilingvă (română, maghiară, engleză), a clădirii monument istoric, atât în format printat, cât şi în format digital; *îmbrăcarea clădirii în mash publicitar cu imaginea clădirii după reabilitare; *promovarea prin toate mijloacele publicitare (tipărituri, articole în mass-media, înfiinţarea de pagini pe reţele de socializare pe internet); *înfiinţarea de parteneriate publice cu instituţii de învăţământ superior; *înfiinţarea de parteneriate publice-private cu ONG-uri din domeniul culturii sau cu antreprenori culturali” – susţine Ovidiu Balint în proiectul de management.
Misiune
Pentru îndeplinirea misiunii instituţiei nou înfiinţate HUB Cultural mARTA proiectul de management propune iniţierea de „servicii culturale inedite, altele decât cele oferite de către celelalte instituţii culturale deja existente. Prin misiunea sa, proiectul de management pentru HUB cultural mARTA propune dezvoltarea şi diversificarea ofertei culturale a municipiului Arad, astfel încât atât imobilul monument istoric, cât şi oraşul Arad, să devină destinaţii ale turismului cultural, precum şi un magnet pentru reconversii profesionale, iniţiative artistice, curatoriale şi organizatorice.”
„Obiective realizabile”
Printre obiectivele pe care managerul Ovidiu Balint le consideră realizabile se numără realizarea unui proiect arhitectural pentru reabilitarea şi reconversia imobilului monument istoric, dar şi alcătuirea echipei de angajaţi ai instituţiei.
„După intrarea imobilului monument istoric M.A.R.T.A. în patrimoniul material al instituţiei HUB cultural mARTA se întocmesc proiecte pentru solicitări de finanţări nerambursabile asigurate de Uniunea Europeană sau de guverne ale ţărilor europene. Programele pentru educaţia permanentă pot fi începute şi înainte de reabilitarea şi reconversia imobilului monument istoric M.A.R.T.A., prin parteneriate publice- private cu entităţi specializate în programe educaţionale sau prin parteneriate cu instituţii de învăţământ acreditate” – arată Ovidiu Balint.
Potrivit acestuia, „câteva dintre evenimentele şi festivalurile propuse prin proiectul de management pot fi organizate şi în alte spaţii decât imobilul monument istoric, ce urmează a fi reabilitat, cum ar fi rezidenţele de circ, festivalul de folclor, festival de film, festival de fanfară, tabere de sculptură, bienală de artă numerică, bienală de artă holografică. Website-ul instituţiei se poate crea şi lansa înainte de reabilitarea şi reconversia imobilului. Se încep cercetarea ştiinţifică şi achiziţiile pentru colecţiile muzeale Muzeul tehnicii şi tehnologiei şi Muzeul de etnografie şi folclor. Se realizează lucrările de reconversie şi reabilitare ale monumentului istoric. Se redactează şi se tipăreşte monografia imobilului M.A.R.T.A.”
Proiecte culturale
Între programele culturale propuse de Ovidiu Balint pentru întreaga perioadă de management, regăsim: *Expoziţiile de artă plastică şi artă fotografică ale rezidenţilor; *Tabăra de sculptură de la Arad; *Bienala de artă numerică; *Bienala de artă holografică; *Festival internaţional de teatru şi film al producţiilor independente; *Workshop-urile mARTA; *Festival de fanfare şi wind orchestra; *Festival de muzică jazz şi fushion; *Festivalul internaţional al jocului fecioresc; *Festival internaţional de circ; *Festivalul stradal al basmelor şi al poveştilor.
Managerul mARTA îşi mai doreşte: *înfiinţarea unei orchestre de fanfară; *înfiinţarea unui ansamblu folcloric semi-profesionist, care să promoveze obiceiuri, datini, muzică şi dansuri ale tuturor naţionalităţilor din Arad; *crearea şi promovarea unui traseu turistic al clădirilor monument istoric din Arad, virtual şi real, precum şi a unui dicţionar virtual al personalităţilor arădene.
Grupuri-ţintă
Potrivit proiectului de management al lui Ovidiu Balint, grupurile-ţintă ale activităţilor mARTA pe termen scurt şi mediu sunt: *tineri care doresc să înveţe meserii din industria spectacolului; *personal calificat care doreşte o reconversie profesională a meseriei în îndustria spectacolului; *artişti profesionişti şi amatori, cu spirit antreprenorial în cultură; *publicul care nu frecventează programele actuale culturale, organizate instituţional; *ONG-uri care îşi doresc parteneriate public-private, pentru iniţierea de programe culturale inovative; *publicul actului cultural virtual. Pe termen mediu, se mai adaugă şi: *publicul formelor alternative de exprimare artistică, altele decât cele promovate instituţional; *ansambluri de dansuri, formaţii de muzică, trupe de teatru, artişti independenţi în căutare de spaţii pentru creaţie şi pentru reprezentarea producţiilor proprii.
Pregătit de… delegarea competenţelor
Un capitol distinct în proiectul de management al lui Ovidiu Balint îl ocupă „viziunea proprie asupra utilizării instituţiei delegării, ca modalitate legală de asigurare a continuităţii procesului managerial”.
„Instituţia delegării este un instrument obligatoriu de folosit în procesul de management. Nu există un manager care să poată acoperi integral şi zilnic, la performanţă maximă, obiectivele asumate printr-un program managerial, fără să utilizeze instituţia delegării pentru îndeplinirea unor sarcini. De pildă, asigurarea unei activităţi culturale valoroasă pentru educarea şi dezvoltarea publicului nu se poate realiza fără un personal angajat de calitate profesională al instituţiei (sau externalizat), care poate îndeplini parte din sarcinile programului de management. Delegarea pentru obţinerea performanţei manageriale devine aproape o necesitate în cazul elaborării de proiecte care pot atrage finanţări nerambursabile din fonduri europene sau guvernamentale, întrucât volumul de muncă în astfel de cazuri este foarte mare, fiind imposibil de acoperit de un singur om, managerul. Alte cazuri în care utilizarea instituţiei delegării este nu doar recomandată, ci necesară, sunt cele ale elaborării de strategii specifice, în măsură să asigure desfăşurarea în condiţii performante de activităţi curente şi de perspectivă ale instituţiei” – se arată în proiectul de management.
Trimite articolul
XPovești! Este un nou/vechi sifon de bani pentru clica politică. Deja avem două centre culturale care nu fac (mai) nimic, la ce ne mai trebuia această instituție bugetivoră?
Ce ne zice nenea acesta? Va sta mult si bine comod pe bani publici si va scrie o compunere despre clădire, va extrnaliza cuiva sa ii faca situ de net si va dormi bine in scaun pe bani publici.
Sper ca sa apara expuse documente complexe despre istoria MARTA, WESTINGHOUSE, ASTRA VAGOANE, avioanele PROTOPOPESCU etc., nu numai fanfare.
Altu’ care trebuie sa ia o leafa fara dureri de cap. Eu pariez, ca ne vedem peste 4 ani in acelasi punct, dar cu explicatii dintre cele mai fabuloase. Sa vezi atunci povesti cu extraterestrii. Abia astept sa ne pufneaaca rasul. La planul de managment le-a iesit…
Mai bine ați face o Casă de Rugăciune din ea pentru ca să vă POCĂIȚI naibii cît mai puteți.