ARAD. Cruci de marmură rupte, garduri de fier smulse din pământ, copaci sfârtecați de furtună și munți de gunoaie care te întâmpină încă de la intrare. E imaginea cimitirului de pe strada Pășunii, din cartierul Micălaca, cel care se împarte între parohiile din cartier. Prea mulți stăpâni însă și nici un responsabil. Copacii rupți în timpul furtunii de miercuri au pus la pământ câteva cruci și au rupt gardurile mormintelor. Vineri, la ora documentării noastre, totul era precum după furtună, fără ca cineva să fi încercat să repare măcar puțin imaginea dezolantă a copacilor rupți și căzuți peste morminte.
Gunoaiele, poveste veche
Și dacă furtuna vine de sus și nu poate fi controlată, gunoaiele sunt „marfă omenească”. Și zac la poarta cimitirului dar și pe la gardurile laterale în grămezi din ce în ce mai mari. Nimeni nu le ia de acolo, pentru că, probabil, nimeni nu plătește și acest serviciu. Parohiile care își dispută supremația asupra celor morți nu au bani sau nu se înțeleg ce procent să pună fiecare pentru a rezolva odată pentru totdeauna și această problemă a comunității. E drept, cimitirul din Micălaca este unul pentru care nu se plătește taxa de loc, cel puțin nu oficial, și din informațiile noastre nici nu prea mai sunt locuri de veci disponibile dar cei îngropați deja aici merită puțin respect. Pentru că atunci când e vorba de slujbe de sfințire de cruci sau de cele oficiate la 1 noiembrie sau la Paștele Morților preoții, toți, se înghesuie să facă slujbe. Și-au împărțit, uneori cu scandal, până și morții pentru că aceștia rămân, chiar și după moarte, o sursă de venit. Și nu se taie nici o chitanță. Pentru servicii de salubrizare trebuie tăiată chitanța și e greu să mai pui jos banii pe care i-ai încasat atât de ușor și al căror număr prea puțini îl cunosc.
Crucile sunt la pământ rupte de furtuna venită de Sus, gunoiul e la poartă înălțat de oameni, iar preoții s-au pierdut undeva între cele două lumi.
Citiți principiile noastre de moderare aici!