Odinioară cel mai elegant cinematograf al orașului, „Studio”, aflat pe strada Vasile Goldiș, a ajuns astăzi o ruină. Ferestrele sparte, ușile acoperite cu tablă, legate cu sârmă, și tencuiala care cade de pe pereți, toate poartă o istorie bogată, de peste o sută de ani. Situația actuală a cinematografului reflectă starea majorității monumentelor istorice din Arad, mare parte a acestora aflându-se astăzi în stare de ruină.
Din 1913, până în anii 90
Clădirea de dimensiuni impozante în care se află cinematograful (Palatul Bohuș), inaugurată în 1913, a fost concepută de arhitectul Lajos Szántay, la comanda familiei baronului Bohuș. În noua clădire s-au utilizat pentru prima dată planşee din beton armat, aceasta fiind totodată și prima clădire din Arad cu încălzire centrală. La parterul clădirii au fost proiectate două spații speciale – unul destinat unei bănci de economii (pe colțul dinspre Teatrul Clasic), iar altul în care și-a desfășurat activitatea, până în anii 1990, Cinematograful Studio.
Plăcuța – simbol al orașului
Astăzi, clădirea arată deplorabil, fiind „împodobită” cu buruieni crescute din tencuială și cu plăcuțe pe care stă scris „Atenție, cad ornamente”. Aceste plăcuțe, devenite simbol al orașului, au fost soluția găsită de proprietari pentru a-i apăra pe trecători de bucățile de tencuială și stucaturile care cad periodic de pe fațadele edificiilor din urbe. Monument istoric de clasa B, conform Listei Monumentelor Istorice aprobată de Ministerul Culturii în 2015, clădirea le aduce, totuși, un beneficiu proprietarilor – aceștia nu plătesc impozit pe terenul uriaș pe care se află edificiul.
Au uitat de „Studio”
Aflat până în urmă cu șapte ani în proprietatea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor, Cinema „Studio” a trecut în patrimoniul Primăriei Municipiului Arad în 2011, prin Hotărârea de Consiliu Local numărul 45, alături de alte câteva cinematografe arădene. În cazul celorlalte – Arta, Solidaritatea, Grădiște – Primăria a făcut investiții, redându-le funcționalitatea. „Studio”, însă, a fost lăsat de izbeliște. Motivul invocat de mai multe ori de administrație a fost acela că Primăria deține doar sala de cinema din incinda clădirii, restul imobilului aparținând unei persoane private. Cu toate astea, Primăria nu a investit niciun leu în reabilitarea spațiului deținut de către instituție.
Planuri… mari
În ultimii ani, în timp ce celelalte trei cinematografe ale Primăriei se redeschideau rând pe rând, Cinematograful „Studio” era…studiat. Studii de fezabilitate și Documentații de Avizare a Lucrărilor de Intervenție repetate și „reparate”, toate au fost făcute în ultimii ani de către administrație. Lucrări reale, însă, nu s-au obosit să facă, neavând, probabil, o soluție clară pentru reintroducerea acestuia în circuitul cultural al orașului.
În curând
Atunci se va începe lucrul propriu-zis la restaurarea sau reabilitarea Cinematografului „Studio”. „Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI) a fost modificată pentru a avea la Studio o sală multifuncţională. Săptămâna viitoare, DALI-ul va fi prezentat Comisiei Tehnico-Economice din cadrul Primăriei Municipiului Arad pentru avizare. Proiectul va fi supus votului consilierilor municipali”. Acesta a fost răspunsul reprezentanților administrației locale, la întrebarea „de ce din 2011 nu s-a făcut nimic cu Cinema Studio?”.
Ineditul „Studio”, cinema-ul cu 600 de locuri
Acesta a fost primul cinematograf arădean care și-a desfășurat activitatea într-un loc special proiectat pentru a fi cinematograf. Cu 587 de locuri, cinematograful a purtat inițial denumirea de „Apollo”, denumire schimbată ulterior în „Elisabetha”. În perioada interbelică, acesta s-a numit „Forum”, iar după instaurarea Regimului Comunist, cinematograful a rost redenumit în „Popular”, „Bălăcescu” și, mai târziu, „Studio”, denumirea purtată și în prezent.
Citiți principiile noastre de moderare aici!