Guvernanţii, în goana nebună după „bani la buget”, şi-au ridicat în cap pensionarii, dascălii, medicii, funcţionarii şi, prin creşterea TVA cu 5 procente, întrega populaţie. Dar cum sacul Finanţelor e rupt rău, s-a trecut la un nou val de disponibilizări. Miniştrii zeloşi precum Funeriu ori Blaga şi-au transmis ordinele subalternilor din teritoriu. Dacă la Învăţământ reducerile se vor face doar din „ograda” proprie, Administraţia locală pare a nu se descurca doar cu disponibilizările din rândul funcţionarilor şi se îndreaptă şi spre instituţiile de cultură din subordinea Primăriei. Cum prima măsură de comasare a instituţiilor culturale sub o singură conducere pare să nu fie suficientă, aleşii locali se zice că au ales să sacrifice corul Filarmonicii, unde, dintr-un foc, ar „marca” aproape 50 de reduceri. Un semn în acest sens este schimbarea destinaţiei sălii de repetiţii pentru cor, în sală de căsătorii.
Rămaşi fără „casă”, coriştii au şi văzut ameninţarea şi au protestat prin Sindicatul Artiştilor Interpreţi din Filarmonica, alături de care s-a aflat Miscarea Aradeana.
Nici o criză economică nu poate motiva gestul
Am dorit să aflăm cum este văzută această intenţie de oamenii de cultura din Arad şi am stat de vorbă cu câţiva dintre ei (mulţi fiind în concediu, chiar peste hotare, nu au putut fi contactaţi).
Vasile Dan, poet, redactor-şef al revistei „Arca”, ne spune: „Instituţiile de cultură, dacă privim istoricul fiecăreia în parte, s-au născut foarte greu. Mai ales când este vorba de cele profesioniste, bazate pe repertorii culte şi de cele mai multe ori dificile. Ideea desfiinţării lor de aceea contrariază şi descalifică pe decidenţi. Nici o criză economică nu poate motiva asemenea gest”
Onisim Colta, artist plastic: „Mi-aş dori să nu se desfiinţeze pentru că este un focar de cultură în Arad şi are o tradiţie respectabilă. Cred că s-ar mai putea analiza şi găsi alte surse de finanţare pentru a nu fi afectate instituţiile culturale”
Petrică Paşca, dirijorul orchestrei „Rapsozii Zărandului”: „Dispariţia unei instituţii de cultură nu poate să bucure pe absolut nimeni. Mă gândesc ce punem în loc. E trist, trist, trist”
„Nu-mi voi lega numele de desfiinţarea corului”
Cum era şi firesc, am dorit să aflăm şi punctul de vedere al celui mai afectat de această posibilă măsură, Rodica Tălmaciu, directorul Filarmonicii de Stat. Ea ne-a declarat: „Ați putea să vă dați ușor seama de imensul pericol la care ne expun cei care decid amputarea unui organ vital al corpului nostru, numit orasul Arad. Aici se măsoară eficiența culturii. Și nu numai. Se mai măsoară și în mândria de a fi arădean astăzi, ca urmare a tot ceea ce înaintașii noștri au creat și înființat în Aradul în care noi trăim. Bineînțeles că eu mă identific întru totul cu filarmonica de care mă leagă foarte multe sentimente profunde. Crescând în această instituție am avut ocazia să trăiesc efectul existenței ei alături de mulţi alții și de aceea consider că vocea mea ar trebui să fie una convingătoare atunci când afirm necesitatea existenței filarmonicii în forma în care este ea astăzi în viața spirituală (deci nu numai culturală) a Aradului.
Eu nu îmi voi lega numele de desfiintarea corului! Ar fi o împietate pentru mine, pentru familia mea și pentru toți cei pe care îi cunosc și respect și despre care știu că în acest moment gândesc ca și mine și sunt alături de mine și de filarmonica mea dragă.
Într-un oraș vizitat de Brahms, Liszt, Strauss, Enescu, Bartok am ajuns să trăim în zilele acestea cu sabia lui Damocles deasupra capului Filarmonicii, principala instituție de cultură a orașului. Unde este sistemul de valori de referință, unde sunt oamenii de cultură cu verticalitate care ar trebui în acest moment să se exprime și să fie auziți? Nimeni și nimic nu dă dreptul cuiva să desfiinţeze o părticică din institutiile culturale ale Aradului istoric”
Corul va ajunge pe…fundaţie?
Declaraţia edilului municipiului Arad, Gheorghe Falca, după „celebra” teleconferinţă cu ministrul Blaga, că „corul Filarmonicii va fi mutat pe fundaţie”, nu are cum să-i liniştească pe artiştii acestei formaţii. Aceasta, pentru că, din start, se nasc multe semne de întrebare: pe ce fundaţie?; cum se finanţează această fundaţie?; cum vor fi plătiţi coriştii?; care va fi relaţia acestui cor cu Filarmonica dacă nu mai face parte din instituţie?; unde va repeta corul?.
Poate minţile luminate ale consilierilor locali (portocalii) au şi găsit o variantă: în fosta lor sală de repetiţii, devenită sală de căsătorii, coriştii vor cânta „Marşul nupţial” şi, probabil, însurăţeii vor plăti câte ceva pentru autofinanţare. N-ar fi decât un pas spre anii când Ceauşescu îi scotea pe artişti în campania agricolă.
„Am ajuns să trăim în zilele acestea cu sabia lui Damocles deasupra capului Filarmonicii” (Rodica Tălmaciu)
Corul, alungat din Filarmonică
JA -V.F.
Citiți principiile noastre de moderare aici!