Motivarea sentinţei emisă anul trecut de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care familia Colţeu a fost deposedată de averea uriaşă în posesia căreia intrase ilegal, arată faptul că una dintre victimele acţiunilor falşilor moştenitori a fost Comunitatea Evreilor din Arad. Ecaterina Mairovitz, cea care, la peste 90 de ani, a fost „exploatată” la maxim de Colţei, ar fi promis evreilor averea pe care o deţinea, evrei care plăteau bani pentru întreţinerea bătrânei. Numai că, uşor-uşor, familia Colţeu a reuşit să mute bunurile promise Comunităţii Evreilor pe numele lui Alexandru şi Viorica Colţeu. Totul, cu ajutorul notarului public Adrian Vlai.
„Întocmirea și eliberarea de către notarul public Vlai Adrian a Certificatul de calitate de moștenitor nr. 5 din 3l.01.2003 prin certificarea în cadrul acestuia în fals de date nereale privind calitatea de moștenitor legal în cotă de 1/1 a numitei Mairovitz Ecaterina născută Szerenyi, după numita Grosz Helena, născută Weisz, a fost stabilită cu titlu definitiv. Efectuând, în aceste coordonate, propriul examen al probelor administrate în cauză, instanța de control judiciar constată, contrar argumentelor instanței de fond, că inculpații Colțeu Mihai Alexandru, Colțeu Viorica și Colțeu Mihaela Adriana s-au folosit de Mairovitz Ecaterina, cu care erau vecini de apartament și, totodată, întreținători ai acesteia și profitând de acest ascendent, precum și de faptul că aceasta era, în fapt, o persoană vulnerabilă aflată la o vârstă înaintată (93 ani), au întreprins în numele acesteia demersuri și au obținut, fără drept, bunuri de o valoare considerabilă”, se arată în decizia judecătorilor de la Instanţa Supremă.
Magistraţii Înaltei Curţi arată, în baza probelor culese de DNA Timişoara, modalitatea prin care membrii familiei Colţeu au reuşit să transfere toată aşa-zisa avere a Ecaterinei Mairovitz pe numele lor: „Astfel, cei trei inculpați au fost cei care au inițiat procedurile de obținere a bunurilor în numele lui Mairovitz Ecaterina în timpul vieții acesteia, în calitate de împuterniciți, cât și ulterior decesului acesteia, în anul 2004, în calitate de moștenitori testamentari. Fiecare demers pentru obținerea de bunuri în numele lui Mairovitz Ecaterina era dublat de acte juridice care îi asigurau pe inculpații Colțeu că bunurile vor rămâne la dispoziția lor pe timpul vieții acesteia și în proprietate, după deces (testamente, contract de întreținere, contract de donație, procuri). Iniţial, moştenitorul universal al lui Mairovitz Ecaterina era Federaţia Comunităţilor Evreieşti (mozaice) din România care o asista financiar pe aceasta”. Judecătorii indică inclusiv faptul că exista chiar şi un testament prin care evreii erau desemnaţi moştenitorii bătrânei. „În acest sens, edificator este testamentul autentificat de Biroul Notarial Public Ioan Morariu cu nr.6303/24.07.1997, prin care Mairovitz Ecaterina a testat în favoarea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti (mozaice) din România totalitatea bunurilor mobile şi imobile, cu excepţia apartamentului situat în Arad, strada Unirii, nr. (…), etaj (…), apartament (…), care a fost testat în favoarea inculpaţilor Colţeu Mihai Alexandru şi Colţeu Viorica, ca legat cu titlu particular. Ulterior, prin testamentul autentificat de Biroul Notarial Public Morariu cu nr. 1432/11.03.2002, Mairovitz Ecaterina a testat în favoarea inculpaţilor Colţeu Mihai Alexandru şi Colţeu Viorica toate bunurile mobile şi imobile, respectiv apartamentul situat în Arad, strada Unirii (…), unde domicilia testatoarea, precum şi imobilele/sumele cu titlu de despăgubiri care se vor dobândi în baza Legii nr.112/1995 şi Legii nr.10/2001. Prin acelaşi testament, Mairovitz Ecaterina a testat ca Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România să mai moştenească doar mobila şi covoarele aflate în apartamentul situat în Arad, strada Unirii (…), unde domicilia testatoarea. Prin actul de constituire de drept de uzufruct viager autentificat de Biroul Notarial Public Morariu cu nr. 10044/12.10.2004, Mairovitz Ecaterina a constituit dreptul de uzufruct viager asupra imobilului din Arad, strada Unirii (…) în favoarea inculpaţilor Colţeu Mihai Alexandru şi Colţeu Viorica. Prin contractul de donaţie autentificat de Biroul Notarial Public Morariu cu nr.10045/12.10.2004 (una filă), Mairovitz Ecaterina a donat anumite obiecte de mobilier inculpatei Colţeu Mihaela Adriana (fostă Chiţu). Scopul urmărit inițial de către inculpații Colțeu a fost obținerea de pe urma lui Mairovitz Ecaterina doar a apartamentului în care aceasta domicilia, aspect dovedit de înscrisurile identificate cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate în cauză, respectiv notificarea formulată în numele lui Mairovitz Ecaterina către Federaţia Comunităţilor Evreieşti, înregistrată cu nr. 594/24.07.1997, dar şi din declaraţia din dată de inculpaţii Colţeu Mihai Alexandru şi Colţeu Viorica. Astfel, s-a înștiințat de către Mairovitz Ecaterina că Federaţia urmează să moştenească la data decesului ei toate bunurile mobile şi imobile care se vor găsi în patrimoniul acesteia, cu excepţia apartamentului unde domiciliază, care urma să fie moştenit de inculpaţi cu excepția bunurilor mobile aferente acestuia”, detaliază judecătorii, inculpaţii fiind, în acest caz, membrii familiei Colţeu.
Au început „asaltul”
Colţeii au aflat, ulterior, că ar putea să câştige de pe urma Ecaterinei Mairovitz mult mai mult decât un apartament ultracentral, aflat pe strada Unirii, moment în care au lansat „asaltul”. Magistraţii Înaltei Curţi explică: „Ulterior, aflând despre existența și a altor imobile deţinute anterior instaurării regimului comunist de către Mairovitz Ecaterina, născută Szerenyi, împreună cu mama acesteia, Szerenyi Ana, născută Littmann, şi fratele acesteia, Szerenyi Francisc, precum şi despre bunurile deţinute înainte de instaurarea regimului comunist de către fostul soţ (Mairovitz Emeric Leopold) al persoanei pe care o întrețineau, inculpații Colţeu au întreprins numeroase demersuri prin intermediul acesteia, cât şi ca împuterniciţi, profitând de prevederile Legii nr. 112/1995 şi ale Legii nr.10/2001, în vederea obţinerii de bunuri. Fiecare demers pentru obţinerea de bunuri în numele lui Mairovitz Ecaterina era dublat de acte juridice care îi asigurau pe inculpaţii Colţeu că bunurile vor rămâne la dispoziţia lor pe timpul vieţii lui Mairovitz Ecaterina şi în proprietate după decesul acesteia (testamente, contract de întreţinere, procuri administrare), astfel încât legatarul universal (Federaţia Comunităţilor Evreieşti) din testamentul din anul 1997 să nu poată moşteni aceste bunuri astfel obţinute. Inculpaţii au acţionat în aşa fel încât, în timp, au determinat-o pe Mairovitz Ecaterina să revoce, până la urmă, testamentul din anul 1997, după cum rezultă din declaraţia lui Mairovitz Ecaterina autentificată la Biroul Notarial Morariu cu nr. 1431/11.03.2002, prin testamentul autentificat de Biroul Notarial Public Morariu cu nr. 1432/11.03.2002, Mairovitz Ecaterina dispunând ca Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România să mai moştenească doar mobila şi covoarele aflate în apartamentul situat în Arad, strada Unirii (…), unde domicilia testatoarea”.
Testament „gol”
În final, după ce familia Colţeu a finalizat „Acţiunea Moştenirea”, evreii au mai rămas numai cu un testament „gol”. În motivarea sentinţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie apar detalii: „Acest testament (n.r. testamentul Comunităţii Evreieşti) a rămas valabil la data morţii lui Mairovitz Ecaterina, dar prevederile au fost golite de conţinut întrucât prin contractul de donaţie autentificat de Biroul Notarial Public Morariu cu nr.10045/12.10.2004, Mairovitz Ecaterina a donat obiectele de mobilier care se găseau în apartamentul situat în Arad, strada Unirii (…), unde domicilia testatoarea, inculpatei Colţeu Mihaela Adriana (fostă Chiţu). Astfel, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, care până la un moment dat i-a acordat ajutor financiar lui Mairovitz Ecaterina, a ajuns să mai moştenească la data decesului acesteia din anul 2004 doar trei covoare, deşi în anul 1997 fusese desemnată legatar universal al acesteia”. Judecătorii explică şi ce ar fi trebuit să moştenească cei de la Comunitatea Evreilor, dar care au ajuns, ilegal, în posesia familiei Colţeu: „Au fost vizate, astfel, într-o primă fază, imobilele situate în Arad, strada Mihai Eminescu (…), Bulevardul Vasile Milea (…) şi Bulevardul Vasile Milea (…) şi, ulterior, cariera de piatră şi var din Baraţca, judeţul Arad, cariera de marmură roşie din Moneasa, imobilul înscris în CF (…) Şoimoş, judeţul Arad, imobilul înscris în CF (…) Radna, judeţul Arad. Ca urmare a acestor demersuri, au fost obţinute atât bunuri în natură, respectiv un număr de patru apartamente situate în Arad, strada Mihai Eminescu (…), o casă şi terenul aferent situate în municipiul Arad, Bulevardul Vasile Milea (…), un teren intravilan în suprafaţă de 2.228 de metri pătraţi, situat în localitatea Radna (…), aparţinătoare de oraşul Lipova, deţinute înainte de instaurarea regimului comunist de către fostul soţ – Mairovitz Emeric Leopold – al persoanei pe care o întreţineau, Mairovitz Ecaterina, cât şi despăgubiri pentru imobilul din Arad, Bulevardul General Vasile Milea (…) deţinute înainte de instaurarea regimului comunist de Mairovitz Ecaterina”.
„Jocul” lui Vlai
În aceeaşi sentinţă, magistraţii explică şi modul prin care notarul Adrian Vlai i-a făcut pe Colţei unici moştenitori ai unei averi impresionante, evaluate de DNA Timişoara, în anul 2014, la peste 24 de milioane de euro: „La data de 31.01.2003, s-a emis Certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/2003, eliberat de Birou Notar Public Vlai Adrian din Arad în dosarele succesorale nr. 7-6-5/2003, prin care Mairovitz Ecaterina este desemnată moştenitoare legală în cota de 1/1 părţi din masa succesorală aparţinând defunctei Grosz Elena, născută Weisz, şi decedată în Israel la data de 21.07.1955. Acest certificat era absolut necesar întrucât stabilirea doar pe bază de acte de stare civilă a unei legături de rudenie dintre autoare și moștenitoare nu era suficientă pentru ca să se solicite în numele lui Mairovitz Ecaterina întregul activ succesoral, având în vedere că atât autoarea moștenirii, cât și celelalte persoane din filiație puteau să mai aibă alți posibili moștenitori și, în ipoteza unei moșteniri legale, toate acele persoane trebuiau identificate și chemate pentru a-și exercita opțiunea, întrucât aveau vocație succesorală. Această problemă majoră cu care se confruntau inculpații Colțeu (beneficiarii reali a acestor demersuri) a fost rezolvată prin prezentarea la notarul public Vlai Adrian, de către inculpatul Colțeu Mihai Alexandru, a celor doi martori (foști colegi de serviciu, prieteni și vecini cu inculpații Colțeu), care, în cadrul procedurii de moștenire soldate cu emiterea, la data de 31.01.2003, a Certificatului de calitate de moștenitor nr. 5/2003, au declarat că toate persoanele din filiație (mama, bunica după mamă și sora bunicii lui Mairovitz Ecaterina) nu au lăsat moștenitori și astfel s-a creat aparența că, legal, Mairovitz Ecaterina (strănepoată de soră) o moștenește în cotă de 1/1 pe autoarea Gros Elena (sora bunicii moștenitoarei). Fiind securizată astfel problema calității de unică moștenitoare a lui Mairovitz Ecaterina după autoarea Grosz Elena, ulterior, prin Codicilul autentificat la Biroul Notarial Morariu din Arad cu nr. 1224/25.11.2004 la Testamentul din 11.03.2002, inculpaţii Colţeu Mihai-Alexandru şi Colţeu Viorica sunt desemnaţi să moştenească şi toate drepturile de creanţă care se găseau în patrimoniul testatoarei Mairovitz Ecaterina la data decesului acesteia, întrucât în testament se făcea referire doar la toate bunurile mobile şi imobile – respectiv apartamentul deţinut de testatoare la data întocmirii testamentului situat în municipiul Arad, strada Unirii (…) – precum şi la imobilele dobândite sau care se vor dobândi în baza Legii nr.112/1995 şi Legii nr.10/2001. Prin acest codicil s-a deschis calea pentru ca inculpaţii Colţeu Mihai-Alexandru şi Colţeu Viorica să dobândească bunuri şi după autoarea de moştenire Grosz Elena, născută Weisz, ca urmare a certificatului de calitate de moştenitor”.
Ocolul Silvic Privat Nadăş, moştenire ilegală de milioane de euro FOTO: JA
Helmut 
Șuțu 
