Unele comune şi sate din judeţul nostru se zbat să supravieţuiască, dar angajaţii din primării au alte priorităţi. Aceştia vor să primească normă de hrană, asemeni poliţiştilor, şi chiar mai mult de atât: vouchere de vacanţă. Dacă pentru norma de hrană există o oarecare înţelegere, nu acelaşi lucru se poate spune despre voucherele de vacanţă. Mai ales dacă stăm să vedem cât de mult ar costa aceste vouchere. Sindicaliştii din administraţie au pornit o adevărată luptă cu Guvernul şi cer ca, prin lege, să se legalizeze acordarea tichetelor de vacanţă. Ce ar însemna aceste tichete? Practic, angajaţii din primării ar putea pleca în vacanţă gratuit. Eventual, dacă se depăşeşte suma alocată pe tichet, funcţionarii ar putea să cheltuie bani în plus. Angajaţii din primării spun că atât norma, cât şi voucherele de vacanţă, ar putea fi plătite din bugetul local. Şi au trimis informări către liderii sindicali prin care arată cât de mare ar fi efortul financiar. Iar, pe alocuri, efortul ar fi foarte mare. De exemplu, la Şeitin, dacă s-ar aproba norma de hrană, plata acesteia ar reprezenta 3,13 la sută din bugetul primăriei, în timp ce voucherele de vacanţă ar reprezenta 5,69 din bugetul total. Asta înseamnă că aproape 9 la sută din bugetul anual al Şeitinului ar merge numai către plata normei şi tichetelor. 9 la sută! Foarte mult, dacă ţinem cont de faptul că această comună se zbate în noroi şi praf şi nu a făcut nicio investiţie importantă în ultimii ani. Şi primăria din Şepreuş se regăseşte cam în aceeaşi situaţie. Pentru norma de hrană ar fi nevoie de 4 la sută din bugetul instituţiei, iar pentru vouchere 3,15 la sută. Un total de 7,15 la sută din bugetul pe întreg anul al primăriei. În condiţiile în care nici această comună nu prea excelează la nimic.
Şi procente mai mici
Pe lista localităţilor care cer schimbarea legii se află şi alte comune, mult mai dezvoltate decât cele menţionate anterior, şi pentru care efortul financiar nu ar fi foarte mare. De exemplu, la Beliu norma de hrană şi voucherele de vacanţă ar reprezenta puţin peste 2,5 la sută din totalul bugetului, la Seleuş la fel, iar la Păuliş 3,4 la sută. Dar, după cum am precizat deja, vorbim despre localităţi care au deja reţele de apă şi, pe alocuri, canalizare, au străzile asfaltate, iar premisele dezvoltării sunt mult mai bune decât în cazul celor de mai sus. Totuşi, şi pe această listă se regăsesc comune subdezvoltate, cum ar fi Şimandul, care ar cheltui aproape 3 la sută din bugetul anual, sau Tauţ, care ar trebui să plătească 4 la sută din buget pentru norma de hrană şi vacanţe gratuite pentru angajaţi. La fel ca şi primele comune menţionate, nici acestea nu stau prea bine cu dezvoltarea. Dar, totuşi, sume importante de bani ar putea merge către bunăstarea angajaţilor din primării. Asta dacă Guvernul va ceda presiunilor sindicaliştilor şi va modifica legea.
Citiți principiile noastre de moderare aici!