Să fii femeie este important, frumos, necesar, ai rostul tău bine definit în viaţă şi societate. Dar în societatea modernă, pentru femeie este greu, deoarece există nişte reguli impuse, care trebuie respectate. Nu este greu să fii frumoasă sau bine îmbrăcată, să ai carte multă şi succes în afaceri sau administraţie, dar este greu să fii rafinată şi blândă, diplomată, amabilă şi puternică. Este greu să te simţi împlinită şi să zâmbeşti când eşti privită cu invidie şi răutate, este greu să rămâi demnă când greutăţile vieţii încearcă să te doboare, să priveşti totul cu zâmbetul pe buze şi să răspunzi la toţi cu bunătate şi înţelepciune. Dar, toate acestea, o femeie trebuie să le învingă permanent. Trebuie să îţi cunoşti foarte bine rostul în viaţă.
M-aş referi la femeia intelectual care, pe lângă succesele profesionale, mai are de îndeplinit şi alte multe sarcini: să fie deşteaptă, frumoasă, plăcută, sexy, îngrijită, coafată, machiată, inteligentă, pasională, eficientă, organizată, descurcăreaţă, veselă, relaxată, spirituală, cu funcţie şi cu managementul familiei binecunoscut (gătitul, plătitul gazului, curentului, cablului, telefonului etc.), toate setările să le aibă în cap.
Ca femeie, în permanenţă trebuie să descoperi micile gesturi care să te transforme într-o femeie puternică, asertivă, împlinită şi cu comportament protector faţă de familie şi instituţia unde lucrezi. Obsesia modului cum arăţi, cum te întreţii, obsesia hainelor şi a gătelilor extravagante sunt semne de provincialism, aşa cum adaptarea modei care nu te reprezintă denotă lipsa personalităţii, a intuiţiei şi a bunului simţ.
Dar eleganţa, rafinamentul vestimentar şi spiritual cu care te prezinţi oriunde: serviciu, stradă, concediu, acasă etc., trebuie să te reprezinte în aşa fel încât să te simţi admirată (în limita bunului simţ), apreciată, respectată, să poţi fi un model pozitiv pentru alte femei şi să redobândeşti mereu încredere că meriţi tot ce este mai bun.
Mă simt foarte bine că sunt femeie, că pot să duc la îndeplinire sarcinile pe care Dumnezeu mi le-a încredinţat, că pot face fapte bune, că las în urma mea multe realizări, că am contribuit cât am putut la sănătatea semenilor mei, că am un moştenitor pe care l-am crescut şi educat în spiritul familiei noastre tradiţionale şi al moralei creştine, că îmi iubesc pe cei de-aproape, că pot să ajut cât îmi stă în putere.
Ştiu foarte bine ce este femeia. Înseamnă simplitate, naturaleţe, discreţie, suferinţă, gingăşie, sensibilitate, căldură, umor de bun gust, senzualitate, înţelepciune, frumuseţe interioară şi exterioară, fragilitate, dar şi putere. Noi, femeile, chiar dacă plîngem (şi bărbaţii plâng câteodată), trebuie să afişăm un zâmbet larg, să înfruntăm confruntările cotididiene chiar dacă suntem sensibile. Muncim cu dăruire şi suntem capabile să fim mame, soţii, profesioniste, să avem un loc de muncă, să renunţăm la noi, să ne sacrificăm în numele iubirii dăruind totul copiilor, soţilor, părinţilor şi prietenilor. Suntem capabile să ne lăsăm rănite şi apoi iertăm răutăţile celor pe care îi iubim.
Avem momente când suntem capricioase şi imposibile, când obosim să fim perfecte şi să ne prefacem că este bine. Putem ascunde dureri fizice şi sufleteşti, îndoieli, temeri, regrete, neîmpliniri şi punem iubire şi dragoste în tot ceea ce facem. Suntem puternice pentru că suntem responsabile, prezente, atente, capabile, harnice şi ambiţioase.
În încheiere, aş dori să urez tuturor femeilor arădene, colegelor şi prietenelor, un călduros „La mulţi ani fericiţi, sănătate, împliniri, realizări, bucurii, mult noroc şi să fie mândre că sunt FEMEI!
Citiți principiile noastre de moderare aici!