Au fost două zile pline, vineri şi sâmbătă, pentru Arhiepiscopia Aradului. Vineri, 22 ianuarie, în sala de lectură a bibliotecii Centrului Eparhial, s-au desfășurat lucrările Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei, la ședință fiind prezent şi Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului. Sâmbătă, 23 ianuarie, la Mănăstirea Arad-Gai, a avut loc şedinţa Adunării Eparhiale, organul deliberativ suprem pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice şi patrimoniale ale eparhiei.
Consiliul Eparhial
Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Eparhial s-au aflat prezentarea şi analizarea Rapoartelor asupra activităţii administrativ-bisericeşti, cultural- pastorale, economice, de asistenţă social-filantropică și de patrimoniu și construcții bisericești din eparhie, în anul 2020. Membrii Consiliul Eparhial, împreună cu membrii Permanenţei Consiliului Eparhial şi Părinţii Protopopi au audiat, analizat şi definitivat Rapoartele Generale ale Sectoarelor administraţiei eparhiale, în vederea prezentării acestora spre ratificare Adunării Eparhiale.
ÎPS Ioan, Mitropolitul Banatului, a apreciat activităţile desfăşurate în anul precedent în Arhiepiscopia Aradului şi a accentuat importanţa intensificării acţiunilor bisericeşti în viaţa credincioşilor printr-o bună conlucrare între ostenitorii Centrului Eparhial şi preoţimea arădeană. De asemenea, a oferit câteva îndrumări la problemele curente care intră în competenţa acestui for deliberativ eparhial.
Adunarea Eparhială
Lucrările Adunării Eparhiale au fost precedate de slujba de Te-Deum, oficiată de către PS Emilian Crişanul, după care s-au analizat Rapoartelor Generale de activitate în cadrul comisiilor şi s-au elaborat Proiectele de Hotărâri.
În deschiderea lucrărilor, ÎPS Timotei, arhiepiscopul Aradului şi preşedintele Adunării Eparhiale, a prezentat cele mai importante realizări administrative, cultural-pastorale, sociale şi economice ale eparhiei care au marcat anul omagial și comemorativ 2020. Apoi a creionat câteva dintre coordonatele pe care se vor axa activităţile eparhiale din anul 2021, în lumina programului-cadru elaborat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pentru Anul omagial 2021. Proiectele de hotărâri au fost aprobate în unanimitate de Adunarea Eparhială, devenind astfel acte normative cu aplicabilitate în întreaga eparhie.
Trimite articolul
XVai de capu vostru cu BOR cu tot arătați ne pe ce săraci ați ajutat cat din contribuția biserici merge spre familiile nevoiașe ,cate imobile ați renovat pt săraci vrem sa vedem că ajutați cum scrie in biblie Ajutați Aproapele sau de acel aproape doar la noi făcea referire și voi ce din BOR să trăiți că Bolșevicii.
asta da distantare sociala
unii cu masca altii fara…..
oare de ce domnii imbracati in negru nu respecta legea ( referitoare la pandemie) ???
Ei or fi mai presus de lege.
Inainte de 89 domnii astia in sutane negre isi vedeau de treaba lor dar nu cracneau impotriva legilor nici nu prea ieseau in evidenta cu soboruri multe etc acum is pe cai mari si fac cum ”vrea muschii lor” se pare ……..
-
Ei sunt mai presus de lege și mai presus ca Dumnezeu , că sunt mult prea și foarte foarte, exagerat de mult de dă peste cât sunt de sfinti. Cine i-a sfințit ??? Satan, că DUMNEZEU ÎN NICI UN CAZ. Cică vin in numele lui Dumnezeu, ….hai lăsați….
Frati romani,
Sa nu uitati niciodata ceea ce s-a intamplat la Hajdudorog, in 1912, cand foarte multe parohii greco-catolice romanesti din partea dinspre Tisa au fost cedate nou inventatei biserici greco-catolice maghiare. Oare au folosit maghiarii in istoria lor liturghia ortodoxa, sau maghiarii greco-catolici sunt, in fapt, romani maghiarizati?
Deci, s-a înființat o Episcopie Greco-Catolică maghiară, cu credincioși greco-catolici maghiarizați până în acel moment, în condițiile în care biserica Greco-Catolică nu este o biserică tradițională maghiară, ci credincioșii greco-catolici din Ungaria care se declarau și se declară maghiari sunt în fapt foști ne-maghiari ortodocși maghiarizați prin mijloace ne-ortodoxe.
Totodată, procedura infiintarii prevedea și organizarea unei conferințe episcopale pentru a se examina oportunitatea înființării unei noi episcopii, la care să fie prezenți în scop de consultare toți episcopii interesați, adică reprezentații episcopiei ce urmează a fi înființate, precum și episcopii de la care ar urma să fie luate parohii spre a fi atribuite celei nou-înființate, aceștia trebuind să își dea acordul pentru predarea parohiilor în cauză.
Aici episcopii greco-catolici români au dat dovadă de o lașitate și de o duplicitate greu de înțeles.
Cu toate insistențele guvernului maghiar, această conferință s-a tot amânat, până când în cele din urmă s-a organizat la Budapesta pe 9 noiembrie 1911, sub președenția arhiepiscopului primat al Ungariei de atunci, Kolos Ferecz Vaszary[4].
S-a prezentat proiectul maghiar al viitoarei Episcopii de la Hajdudorogh, frontierele, harta, sediul, limba liturgică. La momentul respectiv, Biserica Greco-Catolică Română avea patru episcopii: Blajul (unde era și Mitropolia), Oradea, Lugojul și Gherla.
Episcopul de Gherla Ioan Szabo tocmai murise și scaunul era vacant, iar mitropolitul Victor Mihalyi de la Blaj nu a participat la Conferință, deși în zilele acelea s-a aflat în Budapesta și, invocând că este bolnav, s-a internat în Sanatoriul unui anume dr. Grunwald, de unde putea totuși să corespondeze cu George Pop de Băsești și să se țină la curent cu evoluția lucrurilor. Prin urmare, au participat numai doi episcopi români, Vasile Hossu de la Lugoj și Dimitrie Radu de la Oradea.
Episcopii români Hossu și Radu nu au îndrăznit să se opună, ci s-au declarat de acord în principiu cu înființarea unei noi episcopii, însă fără să semneze nici un act cu privire la parohiile care ar urma să fie rupte de la episcopiile românești spre a fi trecute la noua Episcopie Greco-Catolică maghiară.
După ce episcopii români au ajuns acasă, s-au aflat de la Nunțiatura Apostolică de la Viena și parohiile care urmau să fie luate de la episcopiile românești. Episcopii români susțineau că la Conferință lor nu li s-a spus nimic despre parohiile pe care ar urma să le cedeze.
Mitropolitul Mihalyi nu a participat nici în luna mai a aceluiași an la Adunarea de protest de la Alba Iulia împotriva înființării Episcopiei de la Hajdudorogh, deși atunci vremea era frumoasă, iar distanța de la Blaj până la Alba Iulia era foarte mică, sub 40 km, prin comparație cu cea până la Budapesta.
Si uite asa, romanii din apusul Crisanei au fost maghiarizati, prin conclucrarea tacita a clerului greco catolici cu sefimea lor maghiara. Astazi, ei sunt martiri, ce revendica biserici si pamanturi si vorbesc din parlamentul european.
Adevarul despre aceasta slutenie de institutie, biserica unita cu Roma, inventata in 1700, trebuie stiut.
Si cei din lunk-ul de mai sus sunt mai fraieri ca au luat si amenda ….
-
Din imagine arată ca o petrecere covid dar legea e pentru contribuabili , muniție cei plătiți din banii contribuabililor!!
Dacă amintim aici ca un polițist ce a făcut acte de ultraj și contrabanda și a cultivat droguri, in instanța a luat undeva la 2 ani, ce ne mai așteptăm? România e in continuare o țara închisa, comunista și singura legătura cu Europa e ca se afla teritorial in Europa și trebuie sa plătească taxe la EU.
Ei sunt mai presus de lege și mai presus ca Dumnezeu , că sunt mult prea și foarte foarte, exagerat de mult de dă peste cât sunt de sfinti. Cine i-a sfințit ??? Satan, că DUMNEZEU ÎN NICI UN CAZ. Cică vin in numele lui Dumnezeu, ….hai lăsați….
Grași ca porcii nu le mai ajung banii.