ARAD. Criza a redus din investiţiile de lungă durată, dar consumul a rămas în continuare o prioritate pentru arădeni. Transformarea societăţii într-una axată exclusiv pe consum pare să devină tot mai mult o realitate, arădenii alegând să se împrumute atunci când nu mai au resurse financiare pentru a-şi cumpăra anumite bunuri, stimulând astfel piaţa comerţului pe sectorul produselor de consum. Promoţiile, ofertele de creditare cu perioade de garanţie şi fără dobândă sunt cu siguranţă unele dintre metodele prin care comercianţii au reuşit să menţină nivelul consumului ridicat, iar arădenii au ales să se împrumute, atât în lei cât şi în valută, pentru a-şi putea cumpăra bunurile mult-dorite. Consumul nu este, însă, la aceleaşi cote în fiecare lună. Dacă la început de an arădenii sunt nevoiţi să se împrumute cu sute de milioane pentru a-şi putea acoperi cheltuielile, în lunile ce urmează creditarea consumului se temperează. Mai mult, în acest an creditele de consum în valută au avut o evoluţie cel puţin surprinzătoare, ajungând ca în primele cinci luni valoarea lor să scadă cu aproximativ 20 de milioane de lei. Chiar şi în aceste condiţii banii împrumutaţi de arădeni pentru a merge strict pe consum nu sunt deloc puţini: aproximativ 200 de milioane de euro! Din păcate şi restanţele la credite sunt de ordinul sutelor de milioane, semn că împrumuturile odată accesate nu sunt atât de uşor de rambursat.
Bugetul arădenilor se pare că suferă foarte mult în timpul sărbătorilor de iarnă, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. Astfel, luna ianuarie a reprezentat un vârf în ceea ce privesc împrumuturile pentru consum. Practic, arădenii aveau datorii de 402,3 milioane lei – reprezentând creditele în lei, şi de peste 479 milioane lei la împrumuturile în valută, adică un total de aproximativ 200 de milioane de euro. Important de precizat ar fi şi faptul că aceste date fac referire strict la creditele accesate de către populaţia judeţului, agenţii economici fiind excluşi din această statistică.
Valuta, în scădere
Analiza următoarelor luni indică, însă, o scădere semnificativă a consumului pe datorie în luna februarie, tendinţă ce la creditele în valută s-a accentuat şi mai mult după primele trei luni ale anului. Dacă la final de lună mai, ultima raportată de BNR, arădenii se împrumutaseră cu 402,2 milioane lei – credite consum în moneda naţională, adică la un nivel sensibil egal cu cel de la începutul anului, la creditele în valută împrumuturile au scăzut la 459,5 milioane lei!
Leul moneda de consum
În ceea ce priveşte tendinţa de a accesa un anumit tip de credite pentru consum, în detrimentul celor imobiliare, arădenii se pare că se împrumută în lei doar atunci când vine vorba de cumpărături rapide, evitând moneda naţională pentru investiţiile în locuinţe. Pe de altă parte, creditele în valută sunt mult mai mari decât cele în lei, iar cele de consum sunt depăşite ca valoare de împrumuturile imobiliare.
Casetă: Cu restanţe
Problema creditelor nu o reprezintă doar accesarea lor ci şi rabursarea la termen a împrumuturilor. La finele lunii mai arădenii aveau restanţe la creditele în lei în valoare de 251,5 milioane în timp ce la valută restanţele depăşeau 278 milioane.
Citiți principiile noastre de moderare aici!