Corn şi lapte pe numărate

Criza economică şi
dorinţa acerbă de a mai economisi de unde se
poate, chiar dacă, de multe ori, metodele
frizează absurdul, au pătruns şi prin
şcoli. De mai bine de o
lună, în fiecare dimineaţă,
administratorul şcoli este pus
să numere elevii prezenţi la prima oră,
pentru a se afla câte bucăţi de corn
şi câte tringhiuri de lapte vor fi aduse
în şcoală, a doua zi (sic!). Dacă
azi eşti absent, mâine rişti să nu
mai primeşti nimic. Nu criticăm ideea de
chibzuială, bună la casa oricărui
gospodar, ci, în acest caz lipsa ei totală
de eficienţă. În primul rând
fiindcă absenteismul în şcolile
arădene este foarte mic, deci eventualele
economii sunt nesemnificative în raport cu sumele
investite în acest program.

Pe de altă parte, risipa, cel puţin în
municipiu, nu e determinată de numărul de
absenţi dintr-o şcoală ci de
numărul mare al celor prezenţi care
aruncă pur şi simplu produsele. Se ştie
că una din distracţiile programului
„Cornul şi laptele”
este aruncarea cutie de lapte de pereţi, de dragul
pocniturii obţinute. Poate ar fi mai util, mai
economic, mai înţelept să fie 
restrâns programul doar în mediul rural sau
doar la clasele I-IV, acolo unde îşi şi
îndeplineşte scopul. Pentru a nu mai fi pus
personalul, şi aşa tot mai puţin, la
încă o muncă de rutină aproape
inutilă.

M.A.