ARAD. Crăciunul pentru creştinii ortodocși de rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial (numit „gregorian” sau de „stil nou”) .
În Arad trăiește o comunitate sârbă care numără 442 suflete, în municipiu, și 884, în județ.
Zilele de iarnă prilejuiesc cele mai multe și mai importante praznice pentru sârbi. Despre atmosfera magică a Crăciunului în familiile din această comunitate ne povestește prof. Simion Jarco:
„Ortodocșii de rit vechi vor sărbători Crăciunul și noul an precedate de unele evenimente bisericești specifice: ziua copiilor, a mamei, a taților, ignatul, ajunul, apoi Boboteaza și ziua Sf. Sava.
În preziua Crăciunului (ajunul), dis-de-dimineață, tatăl împreună cu copiii merg în pădure (însoțiți de împușcături de pistol și pușcă), ajung la un stejar (de obicei mai tânăr), fac de trei ori semnul crucii și taie copacul (numit Ajunel) cu securea, lovind de trei ori. Apoi îl duc în curtea casei ca să fie aprins seara (dacă trunchiul este mai gros, el trebuie să ardă toată noaptea).
Gospodina pregătește mâncarea de post, mai apoi presară paie prin toată casa (imitând ieslea în care s-a născut Iisus), urmată de copii care cotcodăcesc și ciripesc, amintind că Învățătorul a vrut să ocrotească oamenii sub aripile sale.
Seara se aprinde «Badnyacul» (Ajunelul) și după rugăciunea «Tatăl Nostru» se serveşte cina de post. Se intonează cântarea «Nașterea Ta» și se urează «Sărbători fericite». La masă se servește «prebranaț» (fasole bătută), pește prăjit, cartofi fierți, orez, etc.
Hristos se naște
Crăciunul este primit cu cea mai mare bucurie în 7 ianuarie. În sunetul clopotelor, se trage cu pușca vestind sosirea praznicului.
În haine sărbătorești se merge la biserică unde se salută «Hristos se naște» – «Adevărat se naște», salut care se va folosi până la Bobotează. La sfârșitul Liturghiei, familia se adună acasă unde, după rugăciunea spusă de tată, se servește masa de Crăciun (cesnica – plăcintă cu foi, nucă și răvașe, purcel la proțap, cârnați cu hrean, sarmale, kașa cu semințe diferite, pastramă, lipie, proja cu mălai dulce, pogăcele).
Dansul și mai ales «kolo» (hora sârbească) sunt nelipsite: «nu este zi fără lumina ochilor, nici sărbătoare fără Crăciun».
Noul an se sărbătorește în 14 ianuarie. Na mnogaja leta, la mulţi ani 2014.”
Ajunelul
În timp ce astăzi cei mai mulţi arădeni sărbătoresc Boboteaza, ortodocşii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciun. În această seară, în biserică se introduce o creangă de stejar – numită „Ajunelul” – ce va fi sfinţită de preot. După care, va fi scoasă din biserică şi i se dă foc. În jurul „Ajunelului”, copiii cântă melodii specifice Crăciunului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!