Arad. Fără liniar peste degete, fără bâtă, fără pus în genunchi în faţa clasei, fără tras de urechi sau de păr, educaţia zilelor noastre se face cu vorba. Obligatoriu pentru că altfel cadrele didactice şi uneori chiar şi părinţii ajung să dea explicaţii în faţa autorităţilor. Uneori se descurcă, alteori mai greu şi atunci intră în joc psihologii şcolari. Cei care au cabinete de consiliere în şcoli şi care trebuie să facă faţă problemelor pe care elevii zilelor noastre le manifestă la şcoală. Şi tot ei încearcă să consilieze şi cadrele didactice pentru a se descurca în sala de clasă. Nu e ușor pentru că elevii, și chiar și preșcolarii, pot surprinde prin comportamentul lor și nu într-o manieră prea plăcută.
Ce poți face când un elev e obraznic, greu de ținut în frâu, când nu poate comunica cu colegii sau cu profesorii, când devine violent verbal sau chiar fizic? Poți să aplici pedepse, să dai note mici, să scazi nota la purtare, să-l exmatriculezi sau să recomanzi o vizită la cabinetul consilierului școlar.
Sunt 30 de consilieri școlari în 72 de unități școlare (școli cu personalitate juridică), din care unul singur în mediul rural. Fiecare este obligat să predea 4 ore de psihologie și 14 ore pe săptămână rămân pentru consiliere. Nu rămâne prea mult timp pentru discuții cu elevii, cu părinții, cu profesorii. Și atunci se caută soluții.
Cum încearcă să trateze psihologii problemele comportamentale ale elevilor? „În primul rând încercăm să facem o analiză pe școală și pe clase. Aplicăm o serie de chestionare prin care încercăm să aflăm care sunt elevii aflați în situații de risc. În general cei care au multe absențe, probleme în familie, probleme de comportament sau medicale. După ce i-am identificat, trebuie să semnăm un acord cu părinții prin care își dau acordul că putem lucra cu copiii lor. Majoritatea sunt de acord cu munca noastră, vor să ne ocupăm de copiii lor”, susține Ardelean Otilia, unul dintre consilierii CJRAE.
Cele mai frecvente
Una din cele mai serioase probleme cu care se confruntă este agresivitatea. Fie că este vorba de cea verbală, sau de cea fizică, consilierii școlari trebuie să găsească soluția pentru a reduce incidența ei în rândul elevilor și chiar a celor de la grădiniță. „Cei care ajung în cabinetele noastre, înțeleg repede că aici nu sunt judecați, nu sunt criticați, ci doar ajutați. Și atunci munca noastră are rezultate”, susține Otilia.
Și tot printre problemele depistate de consilieri sunt și cele legate de comunicare. Fie că este vorba de relaționare cu colegii de clasă, fie cu dascălii sau cu părinții. „De multe ori vin părinții la noi pentru că nu mai știu cum să se raporteze la proprii copii. Încercăm să îi ajutăm, să le oferim informațiilor și suportul de care au nevoie”, completează Otilia Ardelean. La fel se încearcă să se ofere sprijin pentru cadrele didactice prin seminariile organizate și cursurile puse la dispoziția celor interesați.
Singurul mare minus este timpul prea scurt dedicat muncii efective cu elevul cu probleme. „Din păcate aceste carențe de comportament sau lipsa motivației educaționale nu poate fi tratată în trei, patru ședințe de terapie. În unele cazuri e nevoie de mult mai mult timp dedicat unui copil pentru ca mica problemă depistată în grădiniță sau în școală să nu se transforme într-un diagnostic mult mai grav”, a declarat și directorul CJRAE. Poate un număr mai mare de consilieri ar mai atenua din problemele elevilor, probleme la care le fac față tot mai greu și profesorii și părinții, ca să nu mai amintim de cele speciale create de integrarea în învățământul de masă a elevilor cu CES.
Citiți principiile noastre de moderare aici!