Chișineu-Criș, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana și Sebiș. Sunt cele nouă orașe ale județului Arad. Am aflat săptămânile trecute cum stau acestea pe partea de infrastructură și pe partea de servicii bancare, comerț și sănătate. Acum vom vedea care dintre acestea se descurcă cel mai bine când vine vorba de învățământ și cultură. Am cerut primăriilor acestor orașe să ne transmită numărul de cămine culturale, case de cultură și biblioteci ce funcționează pe raza unităților administrativ-teritoriale (UAT), dar și numărul creșelor și grădinițelor, al școlilor primare, gimnaziale, respectiv al liceelor. În cazul învățământului, am solicitat numărul de unități existente, și nu cel al unităților cu personalitate juridică, în multe cazuri de o singură școală sau un singur liceu aparținând mai multe școli primare sau gimnaziale.
Începem „plimbarea” prin orașe, în ordinea alfabetului, cu orașul Chișineu-Criș. Cu o populație oficială de aproape opt mii de locuitori, orașul are trei creșe și grădinițe, două școli primare și tot atâtea generale, respectiv două licee. Pe partea culturală, în Chișineu-Criș se regăsesc un cămin cultural, o casă de cultură și o bibliotecă publică.
Curticiul are două grădinițe și creșe, o singură școală primară, două gimnaziale și un liceu, pentru cei aproximativ 7.500 de locuitori. Orașul nu are cămin cultural, însă are o casă de cultură și o bibliotecă publică. La Ineu, unde trăiesc peste nouă mii de persoane, numărul grădinițelor și creșelor este ceva mai mare: 5. În oraș funcționează două școli primare și una generală, respectiv două licee. În ceea ce privește cultura, cei peste nouă mii de locuitori dispun de un cămin cultural, o casă de cultură și o bibliotecă publică. Tot cinci grădinițe și creșe sunt și în orașul Lipova, oraș cu peste 10 mii de locuitori, unde mai funcționează și trei școli primare, două generale și două licee. Lipova nu are cămin cultural, însă se poate lăuda cu o casă de cultură și o bibliotecă publică.
Săptămâna viitoare vom vedea, poate, cea mai interesantă parte din povestea dezvoltării orașelor arădene: investițiile. Vom afla care au fost investițiile finalizate în 2020 sau începute anul trecut și ce proiecte mari își propun administrațiile locale să demareze sau să finalizeze anul acesta.
Trimite articolul
XDomnu Rogojan, de ce taceti toti si nu incepeti o campanie in sprijinul preluarii de catre municipalitate a Casei de Cultura din Arad, situata cladirea neglijata si in degradare de la Padurice ? Casa de Cultura din Arad, tinuta prizoniera de mosălăii si alti indivizi de la sindicate, ce afara de cate un chef al varstnicilor si incasare de chirii de la sali de forta, de prelucrare a corpului domnisorelelor si conferinte sectare nu desfasoara nici o activitate culturala. Nu va doare inima sa stiti ca acolo ar putea petrece timp de calitate elevii si tinerii Aradului la cercuri literare, de teatru de amatori, de dansuri populare de invatare a unui instrument muzical si orchestratie si ca cele doua sali de spectacole ar putrea fi pline de spectatori care sa-i admire ? Acolo elevii si studentii aradeni si-ar putea tine serbarile si sarbatoririle premiantilor /Dar nu inteleg de ce primaria si Centrul Cultural nu se implica pentru recuperarea acelui generos spatiu in folosul tuturor aradenilor si in special al elevilor si studentilor. Pana trece pandemia l-ar putea renova dupa dezastrul provocat in special in holul de onoare de firma de mobile al dnei Ardelean Lia